PROVERBI & MODI DI
DIRE
|
|
|
Anu passatu i ruoi
!!!....cància u tempu ?????
|
a Batia se nun ci pò u ranni ci pò u nicu
( vento)
|
A bon cavalierî nün manca cavaddü.
|
A carni metti carni, a
micizia metti corni (mangiando si ingrassa,
nell'amicizia nascono i tradimenti) Giuseppe
Gaetano Trigili
|
A cchî ffa farî u malü
cchîffarî!!!
|
A'cchissu nun ci
vogghiu fari addizzari u pilu.
Il significato è:non ritenendo qualcuno alla propria
altezza,dovendone richiedere qualche favore,a malincuore
a volte si è costretti .E questi , inorgoglito
inaspettatamente ha una sua rivalsa. chi ha chiesto il
favore a questo punto reclama: mappa'ccalari.(Enzo
Costantino)
|
Accatta e pentîtî!
|
Accatta e vinni quannu
si priatu e fatti zitu quannu si' annincatu!
|
Accatta lîgnî a dü lirî
o fasciü e vennî ccînnîrî a dü sordî o munniü
|
A chîddî bbonî sî
manciün'i canî
|
A chi
cci riri u babbu a scecca
|
A chî 'nnaviumü vistü
scecchî a fiera?
|
a corda rüppî rüppî, a
šciugghî cu ncî cürpî
|
Acqua e sülî fa lavürî,
(acqua) sülî e ventü fa frummentü
|
Acqua passata 'mmacina
(o nun macina) mulinü
|
Acqua di agustu, uogghio, meli e mustu!
|
A cu duna e a cu
prümmetti
|
A cu spura all'aria ci
torna nna faccî.
|
Addüvaiü 'mporcü pi
figghiü
oppure
era miegghiü c'addüvava mporcü
|
A faccî ca nünn'è vista
(o bista) valî cent'ünzî.
|
A fammî su mancia vivü
|
A fî pürcariüsa
|
A figghia da iatta
pigghia surcî
oppure
A figghia da iatta acchiappa surcî
|
A fimmina iavi u culu
friddu perchi ci sputau o diavulu"(Giuseppe Gaetano
Trigili )
|
A fimmina onesta si
scummogghia u culu e si cummogghia a testa!
|
Ah se sapìa, Santu
Sapia
|
A iaddina ca camîna
porta a vozza china
|
A iaddina ca camina
porta a ozza china
a iaddina ca ciminia porta a mala diciria! |
|
A iaddina fa l ' uovo
ie o iaddu ciabbrucia (Sebastiano Rosa Giaquinta)
|
A iatta s'allîcca a
faccî e cancia ü tempü
|
A iatta prîscialuora fa
i figghî uorbî
|
Aiutîtî ca Diü t'aiuta
|
Allatta e chiancî
|
Alliscia a iatta ca t'aratta
(Turi Terzo)
|
All'uocchiü do patrüni
ancrassa u cavaddü
|
A lonca distanza sî
vîrî u cavaddü
|
A lü bisognü sî vîrî l'amicü
|
Allu chianu di Santa
Niria c'è na picciuttiedda ca si chiama Dia
cu li capiddi rizzuti rizzuti
cu mi la nzerta ci daiu du scudi....
I Finocchietti selvatici (Marilena E Elio Iannello)
|
Ama a cu t'ama..
Arispunni a cu ti chiama..
Amara a cu nun t'ama, e tempu persu |
|
A mala erba nun muorî
mai
|
A morti da vicchiaredda: ...n'corpu, na caruta
o cacaredda.
|
Amarü cü ià bîsognü
|
Amaru cu l'ha i rànnili
a vigna! (Tanino
Cannata) E cu la si li vinnigna (Madda Roby
Denaro Mortellaro)
|
A matinata fa a iürnata
|
Amici e parentî
'nci'accattarî nè ci vennîrî nentî
oppure
Amici e parenti Nne cià ccatta nne ci vennî
|
Amicü cu tuttî
cünfirenza a nuddü
|
Amicü e vardîtî
|
A miegghiu parola è
chîdda ca nunn'e ditta
|
Ammucca lapuni
(Turi Terzo)
|
Ammuccia ammuccia ca
tutti u sanü
|
Ammuccia ü süli ca
rrîtî
|
A mortî è caprîcciüsa,
lascia a vecchia e pigghia a carüsa
|
A m'parmü do ma culu,
cu si füttî füttî
|
A mugghierî do latrü
nunn'ü riri semprî
|
A naca ca t’annacau!
|
Ancüra passü passü
|
Ancüra s'ampararî a
caminarî e già vuolî cürrîrî
|
Annai pî füttîrî e mi
truvai futtutü
|
A nottî è fatta pe lupî
|
A nottî porta
cünsigghiü
|
Ansîgnîtî l'artî e
mettîla da partî
|
"A paccarazioni si
tàgghia co' cutieddu".(al tempo della guerra
(1940-45) c'era molta miseria e qualcuno coniò la frase)
(Tanino Cannata)
|
A pievîra pi dirî bee
persî ü muziünî
|
A pignata quann'è
taliata nunn'u bugghî mai
A pignata taliata nun bugghi mai
|
Apennulu na statia có
pisimmu
|
Appizzatu a unnieddra.
(Mammulinu) |
Appuòi a mula sciuògghi!
(Tanino Cannata)
|
Arapi u stipu e pigghia u spicchiu (scioglilingua)
|
A richinnicchi a mentrî
chi!
|
Armamînî e partìti
o
Iarmamini ie partiti
|
Arrincu arrinco
|
Arrivürdà a pievîra o
lupu
|
A santi e picciriddi
nun prummettîrî nentî
|
A Sarausa spara 'n
tronu, canta porcu ca iù sonu
|
a scusa do figghiolu a
mamma si mancia l'uovu
|
A sordü a sordü sî fa a
lira
|
Assimpricaiu!
|
A štoria da mamma me'
|
A tavula si scordunu li triuli
|
Attacca u sceccü ünn'u
vuolî ü patrünî |
|
Attentu, ca pàrtunu i faìddi!"
|
Attentü ca tî cotîlî i
rentî
|
Attia chi porti dduocu....pane
e vinu.......a cu lu porti? ....... a San Martinu........e
chi ti duna? un carrunieddu........lieva lieva sù
martieddu!!! (Maria Grazia Randone)
|
A tuttu c'è rimediü
tranni a mortî
|
A ugghi, pezzi canciu,
chiddi ca uscu mi li manciu. (nonna Paolo Vinci)
|
A vacca manza rumpi a stroppa
|
A vecchia nnî 'mmoscü
e' trüvarura!
A vecchia ncampagna pari carusa"
|
A vò e di la vò dormi
stu figghiu e si fa la vò. E se stu figghiu nun moli
durmmiri naticareddi si quantu n'aviri e n'aviri a
cinqucentu, figghiu d'oru e figghiu d'argentu!
(Graziella Bucchieri)
|
Avotîla ca s'abbrucia
|
Austu e riustu è capu d'invernu
|
Avvücatü de caüsî
persî.
|
A zita maiulina nun si
godi a cuttinina (Turi Terzo)
|
A zita maiulina nun
tasta nè mustu nè racina (Giuseppe Ziccone)
|
|
|
|