IMPARARE IL BUCCHERESE
PICCOLO DIZIONARIO BUCCHERESE-ITALIANO
elenco in costruzione ..

a b c d e f g h i l m n o p q r s t u v z

T T  
t'a ti devo T'ansignari e t'a perdiri
ta Tuo Tua,:  L'appî ta
tabbarè vassoio  
tàbbia parete divisoria  
tabbùtu bara  
tacchiàri macchiare  
tacchiarùta tracagnotta  
taddarìta Pipistrello:   
tafarìa canestra  
tagghiàri Tagliare:  Dümanî ie' dümînîca
tagghîmmü a tešta a minîca..........
Panî duru e cutieddü ca'ntagghia
Santa Lucia a marî stacìa 
orü tagghiava e sîta cusìa
tagghiarìni taglierini tipo di pasta  
tàgghiu taglio  
talè quarda lì  
taliàri Guardare:  A pignata taliata nun bugghi mai
Ognunu piscia e sa talìa
Tànfu puzza  
Tannu allora  
tannùra cucina in muratura  
tantìcchia un poco Mi dissi m'a mamma, m'a duna
tanticchia d'abbastanza addimura?
tàntu quanto nivi marzulina,
durassi tantu na mala vicina
tàntu molto  
tappinàra meretrie  
tarmùnu addobbo funebre  
taschittu berrettino  
tàscu Berretto:   
Tastàri,  Assaggiare:   
tàula tavola, tavolo  
tàulu tavolo  
Tauru toro  
tieni:   
teatrìsta istrionico  
tèmpu tempo Bon tempü e malü tempü 
nün dura tutt'ü tempü
Tenchia tinca  
tènnuru Tenero:   
tìa te Oggi a mia  dumani a tia
tièniri, Tenere:  Cu picca ià carü tienî
tièsciri tessere  
tignùsu Calvo:   
tilàru telaio per tessere  
tilivisiòni televisione  
timpùni/tumpuni masso  
tinàgghia Tenaglia:   
tinchitè a bizzeffe  
tìnciri Dipingere:   
tìnciri macchiare

Niuru cu niuru nun tinci

tinciùtu,  Dipinto:   
tinìri Tenere:   
tinirùmmi tenerume  
tìnta/u cattiva/o Chiancî u bbonü ppo tîntü -
Diu ni scanza do tintu arrinisciutu
Miegghiu u tintu canusciutu 
ca u tintu a pruvari
Ogni tînta iacqua  lieva a sîrî 
Tintu cu nunn'à a nuddu
tintiari auscultare fatti tintiari
tiralùce tirabrace  
Tira tira velocemente  
tiritìcchiu vaso da notte Iaiu 'ntiriticchiü
ca ci va nasü, culü e sticchiü
tìrri pigliatutto  
tìsu rigido  
tivìtti ti ho visto (gioco con carte)  
tizzùni tizzone ardente Natali co suli  Pasqua co tizzuni
tòcchimi toccami Ciccu tocchimi ca a mamma nun c'è. Mamma, Ciccu mi tocca.
tòppili tòppili    
tòppulu zolla  
tòrtu curvo: Nnè di rittü, nnè di cchiattü 
Nnè rittü, nnè tortü
Sî cchiu tortü
da via 'e Notü
tòscu Monello:   
traccaliàri traballare  
tracòdda (a) spalle (nelle)  
tracuddàri tramontare sparire di vista  
tràfucu Traffico:   
tramugghiàrisi spaventarsi  
tramùgghiu preoccupazione  
tramuràri impallidire  
tramutàri tramutare  
tranni Eccetto:   
trànni tiranni  
Trànti Bretelle:   
trantuliàri tremare (dal freddo)  
   
trapanàtu grondante  
trappìtu frantoio  
trapulièri inaffidabile bugiardo  
Trarantula tarantola  
trarentila forcone  
trarìri tradire cu nu baciu mi trarisci?
N’amicizia accussì la finisci?
Ha trarutu nu ‘nnuccenti
signu la virgogna di li genti.
traritùri traditore Facci ca nun cancia culuri
o è birbanti o e trarituri
tràsiri,  Entrare:  Nna vucca chiusa nun trasunu muschi
Nün tràsîrî 'i ünnî niscistî
U friddu 'i marzu
trasi nno cornu d'o buoi
trattièniri trattenere  
travagghiàri Lavorare:   
tràvagghiu lavoro  
tràu Trave Ogni pilu ti pari n'trau
trazzièra trazzera  
trèu  bocca di leone (pianta erbacea)  caratteristica per i suoi semi che hanno la forma  di un teschio  
trèntu teso, robusto  
trìrici tredici  
tric trac esplosivo tipo di bombette  
trimpìgghia Cerniera pantaloni:   
trippàri ballare  
trippièri Treppiede:   
trippuòlu trespolo  
trì tre trî pierî nna fossa
trìrici tredici  
triricìnu tredicino personaggio delle favole  
trìspitu trespolo  
trissètti tressette (gioco con carte)  
tristìzza tristezza  
trìuli tribolazioni, patimenti A 'ttavula si scordunu li triuli
..ci sîmmü abbîtuatî a triviliarî
triùu triduo  
trìzza treccia  
tròcchila raganella Scînnî scînnî tirrinieddü
ca tî sonü la ma trocchîla
   
trònu tuono Facisti u tronu prima di fari u lampu
Tantu trunà ca chiuoppi
truvarùra ricchezza A vecchia nnî 'mmoscü e' trüvarura!
Cu si marita e nun si ni penti, truova a truvarura i Pancari 
trucculiàri traballare  
trùmma Tromba:   
trummùni trombone  
trunìa tuonare  
trunzu torsolo  
trùnzu fusto di piante erbacee  
Truoia troia  
truppicàri inciampare  
trùscia involto,   
truvàri trovare Cu cerca truova
truzzàri urtare contro, incornare  
truzzuàriu  testardo  nun fari u truzzuariu.
ttìa te Iù mi manciu u pipi
e a ttia t'abbrusca u culu
Oggi a mia  dumani a ttia
tùbbu tubo  
tuccari toccare  
tucchiàna granaio (sotto il pavimento)  
tucculiàri muovere  
tulàru Telaio:   
tùmma tuma  
tùmmulu unita di misura del terreno  
tumpulàta, tumpulùni  schiaffo:    Chi ci pensi quann'erumo ziti?
ni manciaumu i favi caliati
e ura ca simmu spusati,
cauci, pugni e tumpulati.
tumpuliàri schiaffeggiare  
tunna tonda Ie' tünna e nunn'e' monte
tùnnu rotondo Cu nascî tünnü  nün po' muorîrî quatratü
tùnnu tonno  
tuppèttu trottola  
tùppu crocchia  
tuppuliàri tuppiliàri bussare  
turciniàri attorcigliare  
turciniùni pizzicotto con rotazione  
turdùni ritardato  
turtàgnu furfante disonesto  
tùsa liscia (tosata) Menza tusa e menza pilusa.
tutti i bbànni Dappertutto:   
tuvàgghia Tovaglia:   
a b c d e f g h i l m n o p q r s t u v z

IMPARARE IL BUCCHERESE
 

Se vuoi inserire
un vocabolo, una definizione
o una frase clicca qui
per inviarcelo

*termine non più in uso

 

 

© Buccheri Antica