IMPARARE IL BUCCHERESE
PICCOLO DIZIONARIO BUCCHERESE-ITALIANO
elenco in costruzione ..

a b c d e f g h i l m n o p q r s t u v z

S S  
conosce T'arrobba cu ti sa
sàbbutu sabato Dümanî ie' sabbbütü  m'angignü l'abbîtü
mi ni vaiü a villa  e parü na cutipilla
sàcciu so ballarî nün sacciü
sacchètta Tasca:   
sacchìna Sacca  
sàccu sacco Na nuci sula intra o saccu nun fa scrusciu
sàia acquitrinio  
saìmmi strutto

Quannu a jatta nun pò arrivari nà saimmi dici ca sà di rancitu

salamucìttu Coniglietto:  
salamùciu coniglio:  
saliare lasciare molto indietro  
salìtu salato   
sancaliàri segnare  
sancaliàri memorizzare  
sancèli ? Sanguinaccio:   
sàncu sangue se si fermi
ti quagghia u sangu
sanfasò alla buona  
sanguètta sanguisuga  
sanìzzu salutare, in buono stato  
sànnali Sandali:   
 Sanu sanu incapace, imbranato ,
lento nel decidere su cose banali
 
sapìri sapere Ah se sapìa, Santu Sapia
Nnicca nnicca
a ta mamma cî sappî 'i picca
Duminica parìa nu veru ginirali ma nun sanu ca nenti vali.
sapitùri conoscitore Chiddu s'avòta 'i dda banna pi nun paiàri u dàziu. Ma è sapituri. E comu se è sapituri!
sapùri sapore  
saraùsa Siracusa A Sarausa spara 'n tronu,
canta porcu ca iù sonu
sarbàggiu Selvatico:   
sarbàri, custodire  
sarbàri,  Conservare:  Cu sarba truova
I ricchî su sarbünü e i povîrî u iettunü
Sarba a pezza pi quannu vieni u purtusu
sarbiètta, sarvietta tovagliolo  
sàrma unita di misura

...Na sarma sîmînaiü
e na sarma fîcî....

sarmentu ramo della vite  
sarristìa Sagrestia:  quannü trasü nna sarristia
mî parî ca sîgnü nn'a vicaria
sàrsa,  Salsa:   
sarvàri salvare Cu sî vardà sî sarvà
Ommu avvisatu menzu sarvatu
sasìzza Salsiccia:  Mi resi minchia ppi sasizza
sautàri Saltare:   
sàutu salto  
sbacantàri Svuotare:   
sbàddu noia ?  
sbafàri mangiare avidamente  
sbagghi errori:   
sbagnàri festeggiare  per inaugurare  
sbalancàri spalancare:   
sbalancàri Cadere (in malo modo)  
sbambàri Ravvivare: Alimentare:  Sbamba u luci!
sbanire svanire   
sbaràgnari, sparagnari risparmiare Sbaragna a farina
quannu a maidda è china
sbàttiri sbattere  
sbattuliàri sbattere ripetutamente  
sbattuliùni urto pesante  
sbènniri sendere  
sberla, schiaffo:     
sbèttica rimboccatura del lenzuolo  
sbiancàri Impallidire:   
sbiddicàrisi sbellicarsi  
sbillacchiàri divertirsi  
sbillòccu medaglione agli orecchini o a collana  
sbinari /sbinata sgasare / sgasata  
sbìnniri svendere  
sbintàri sgasare  
sbintàri scorreggiare  
sbintàri Sorprendere:   
sbintuliàri sventolare, prendere freddo  
sbintura sventura (sfortuna)  
sbirsàri rovinare  
sbracàtu dismesso  
sbrazzàrisi sbracciarsi  
sbriugnàri svergognare  
sbrivògna svergogna sbrivogna famnigghi
sbrizziàri piovigginare  
sbròdda chiara, pulita  
sbugghiàri svegliare  
sbunghiàri sgonfiare  
sbùrru sperma  
scaccàri sbagliare, perdere scacchici donna Nera
scaccianùci Schiaccianoci:   
scacciàri Schiacciare:  itu itieddü
scocca d'anieddü
loncü vîddanü
llîcca piattî
scaccia puruocchi
scacinùsu cagionevole  
scaciùni  pretesto   
scagghia pezzo . Na scagghia i pani  
scagghiùni Canino:   
scalàrmi meno male  
scaliàri rovistare  
scalòra indivia  
scalùni Scalino:   
scampàri spiovere  
scàmpulu pezzo di stoffa  
scancellàri Cancellare:   
scanciàri scambiare  
scaniàri Impastare  
scannaliàri scandalizzare  
scannaliàri disabituare   
scannaliàta misurata (con approssimazione)  
scannàri uccidere un animale  
scannièddi urla  
scantàri spaventare Si scanta i l'ummira sua
scàntu, scantàzzu spavento Paura:   
scantulìnu pauroso  
scanzànni scanzateci  
scanzàri, scanziàri allontanare, scostare, evitare Diu ni scanza de fimmini o suli
e di l'ommini a'llantu
u scanzià ppi miraculu
scapiddàtu spettinato  
scapìddi senza cappello  
scapistràtu scapestrato  
scapizzàri discostare  
scappiddàri scappellare  
scappièddu scalpello   
scappisàri, Calpestare:   
scappisàri investire  
scappulàru mantello (con cappuccio  
scarcagnàri ridere maldestramente  
scarcu espettorato   
scarinniàrisi, scatirniàrisi concentrarsi  
scarminàre cardare, allargare la lana  
scarògna sfortuna  
scarpàru Calzolaio:   
scarsiàri scarseggiare  
scàrsu scarso Cu è riccu d'amici è scarsu di guai
Scarsunàta scopa  
scarsunàta esagerazione  
scasciàri sbagliare tiro a bigliardo  
scasciùni  opportunità  
scassabbuàtti apriscatole  
scassàtu rotto malridotto  
scàssu sambuco  
scattiari infuriarsi perdere le staffe  
scattuòlu bambino  
scattuòlu fico acerba  
scattùsu nervoso   
scauràrì    
scàusu scalzo:   
Scècca/u Asino:  Attacca u sceccü ünn'u vuolî ü patrünî
Oggi m'annuoia
cchiu assai di na scecca zoppa!
scerbàri estirpare (togliere l'erba invasiva)  
schiètta Nubile:   
schièttu Celibe:   
schièttu Scapolo:   
schiffaràtu nullafacente  
schifittùsu schifiltoso  
schìna schiena  
schìttu senza niente Pani schittu cala rittu
schizzùsu Divertente:   
sciaccare spaccare Tantu a quartara va all'acqua
fin'a ca si sciacca
sciacquariàri sciacquare  
sciacquatunàzza semplice ( acqua e sapone)  
scialàri divertirisi  
scialàri spendere senza moderazione  
sciancàtu storpio  
sciancu fianco: 

piettu cu piettu sciancu cu sciancu
culu cu culu

sciàtu fiato Quantü tî vuogghiü benî,
sciatü dî l'arma mia!
Quannü ammazzü u porcü
a funcia a dugnü a tia.
sciatùzzu  fiato  (esclamazione di affetto) Sciatuzzu miu
sciauriàri annusare  
sciàuru Profumo: odore  
Sciàuru,  Aroma:   
sciccarèddu asinello

...mi desi nsuddicieddu
maccattai nu sciccarieddu...

Scìdda Ascella:  Santa Pritulidda che pieri suttu a scidda
sciddicaluòra scivolo  
sciddicàri Scivolare:  arrivatu a palazzuolo
sciddica u sceccu e cari ta ssuoru
Unni mi chiuovi
mi sciddica
sciddichìmmu andarsene (con circospezione)  
sciddicùsu Scivoloso:   
sciddùni ? penzoloni Scidduni carutu
scilàri sfilare  
scilàtu sfilato (tessitura)  
scilàtu sfibrato  
scìnniri,  Scendere:   
scinnùta,  Discesa:  Tanti su i chianati
tanti su i scinnu
ti
sciòrbu sorbo Co tempu e ca pagghia si maturunu i sciorbi
sciòrta diarrea  
scìpita insipida scipita comm'a pagghia
scipitarìa stupideria  
scìpitu insipido  
scippàri estrarre Uocchî e dînarî
sü fortî a scipparî
scippari, scippatu estirpare:   
sciruppari sopportare  
Sciuàri, Asciugare:   
sciugghiùtu Sciolto:   
sciùmmi fiume:   
sciunnàri sprofondare  
sciuògghiri Slacciare:   
sciuògghiri Slegare:  a corda rüppî rüppî,
a šciuogghî cu ncî cürpî -
Appuòi a mula sciuògghi! 
Dinnillu, e ti sciugghimmu subitamenti
sciuògghiri, Sciogliere:    
sciuògghiri,  Diluire:   
sciurèttu ciurettu Cavolfiore:   
sciusciàri soffiare  
sciùsciu Soffio:   
sciùttu Asciutto:   
scòcca Fiocco: 

itu itieddü
scocca d'anieddü
loncü vîddanü
llîcca piattî
scaccia puruocchi

 
scòcca petalo San. Paulu ciaravulu, na scocca d'addauru
scògnitu impervio  
scòppula, schiaffo:     
scòrcia Buccia:  Chi ci fai scorci
Nun fari scorci
U cancià pi scorc'i luppini
scorciaecoddu scappellotto  
scornabbèccu pistacchio selvatico  
scorpu ?  
scozzila Mollica:   
scramuzzàri triturare  
scramuzzùni cicca di sigaretta  
scravàgghiu Scarafaggio:   
scrìmma riga nei capelli  
scrivizzàre triturare (con i piedi)  
scròcchila Conchiglia:   
scròcchili  conchiglie - tipo di pasta  
scrùsciu Rumore:  Na nuci sula intra o saccu nun fa scrusciu
Scupa nuova scrusciu fa
scubbiliàri schifare  
scucchiàri staccare  
scufugnàri ricercare (a fondo)  
scugghiùnari sforzarsi (eccessivamente)  
scugnàri tirare fuori  
sculapàsta scolapasta  
sculàri scolare  
scùmma Schiuma:   
scummigghiàri scoperchiare  
scumminàri rompere scombinare  
scumparìri scumpàriri scomparire  
scumpanaggiari accompagnare (con il pane)  
scunciri consumare mi si scuncì tuttu u luci
scunchiurùta inconcludente  
scunicchiàri, scunucchiari smembrare, demolire  
scuntràri imbattersi   
scunzàri Spettinare:   
scunzàri, Disfare:   
scuogghiri raccogliere di qua e li da  
scùpa scopa  
scupàri scopare  
scupètta fucile  
scupicchiàri scoperchiare  
scuppiàri,  esplodere:   
scuppulàri ? Tolto dall'alloggiamento Scoppula gianna co chiovu
scuppulùni schiaffo  
scuràri Oscurare:   
scuràta Imbrunire:   
scurciàri spellare scorticare  
scurdàri Dimenticare:  Fa benî e scordîtîllü
E’ inutili ca cerca di fuiri e scappari,
ca cummannimmu nui, nun si l’ha scurdari.
scurdiòtu smemorato Mancî panî 'i Scurdia
scurdiòtu scordienze (abitante di Scordia)  
scurièdda scodella  
scurnàri incornare  
scurpiuni geco  
scursune serpente  
scùru Buio:   
scùru Oscuro:   
scuscinziàtu incosciente  
scùsiri,  Scucire:   
Scutàri,  Ascoltare;   
scutulàri scuotere Ognunu piscia e sa scutòla
scuzzària tartaruga  
scuzzittùni scappellotto ..ura ca simmu maritati scuzzittuni e tunpulati......
scuzzulari sbriciolare - ridurre di numero

Nun mi tuccari ca mi scozzulu

Scüzzularî rüsariü

(Scuzzula i pummi ca vienunu cchiu rossi)

sdànca / sdànga spranga  Unn'astatu ammutari fummu ca
sdanca/ga?

 
sdiègnu sdegno Cent'annî d'amurî e n'üra dî sdiegnü
sdillabbràri slargare  
sdillabbràtu dilatato  
sdilliriàri delirare  
sdilluncùni alto e magro  
sdiluviàri diluviare  
sdirricàtu sradicato:   
sdirruggiàri derustizzare (togliere la ruggine)  
sdirrùpu Precipizio:   
sdurripàri, cadere:   
sdurrupàri, Demolire:   
sduacàri, sduvacàri,  Sversare:  U tempu fa' sduaca e inchi
sèggia Sedia:   
sèntiri Sentire: 

I campanî s'ana ssentîrî tuttî

sèrra Sega:   
settemmîrî settembre

NN'aprili nun luvari
a settemmiri nun mettiri

sfallìri fallire  
sfardàri, Consumare:  O iornu nunn'i vuogghiu 
e a sira sfardo l'uogghio
sfàttu Marcio:   
sfìnci sfinge dolce tipico  
sfugghiàri sfogliare:   
sfunnàri sfondare  
sfusu sfuso  
sfùttiri deridere  
sgagnari pizzicare?  
sgangari scheggiare   
sgangàtu sdentato  
sgargiànti vistosa   
sgraggiàri Graffiare:   
sgraggiùni Graffio:   
sgrànciu grappolo (parte)  
sgricciari spruzzare  
sgricciu piccolino  
sguazzàri sciacquare  
sguazzàri sciacquare  
sguazzàri trovarsi a suo agio  
sgùbbia scalpello del falegname  
sìcca, u,  Magra, o  Sütt'o liettü  da zza Cîcca
c'è na iatta sîcca sîcca
cu parra primma  s'ann'allîcca
siccàgnu che richiede pochissima acqua  
siccànti seccante  
sìcchiu Secchio:   
sicchìzza magrezza:   
sìccu Secco:   
Siddiàri,  Annoiare:   
siddìiu Noia:   
siddìu Ozio:   
siddiùsu Noioso:   
sièi sei  
Signa (scimmia ) scimmia  
sìgnu sono Ha trarutu nu ‘nnuccenti
signu la virgogna di li genti.
simàna settimana Mercülî intra  sîmana fora
simènzi chiodini  
siminàri seminare Chiddu ca si simìna  s'arricuogghi
Ma patrî cü lü mietîrî murìü
e si lü mietî cü lü sîmînaü.

Na vota i citroli i siminaunu.
Ura nasciunu suli.

siminatu seminato

Nun'niesciri fuora do siminatu

sinàpa Senape:   
 sìnnicu, sìnnucu, Sindaco:  U sinnicu di Patti manná a Napuli pi piatti.....
sìra Sera:  Di iornu nunn'i vuogghiu 
e a sira sfardu l'uogghiu
sirbìri servire

Lincua ca nun parra
è mala sirvura

sirbìzzi faccende  
sìri,  essere:  Mortu u figghiozzu 
nun simmu cchiù cumpari 

Nün farî all'autrî 
chiddü ca nün muoi sîrî fattü tu.

Quannü penzü ca sîgnü monîca
iettü fuocü sutt'a tonîca
sìri sete Ogni tînta iacqua  lieva a sîrî 
sìrici sedici  
sirrari segare  
sirvùra servita

Lincua ca nun parra
è mala sirvura

sìta seta Santa Lucia a marî stacìa 
orü tagghiava e sîta cusìa
smammàri andare via   
smammànicu dispettoso  
smanciàtu Logorato:   
smennari disigillare  
sminchiàri rompere (smontare)  
sminzàri dimezzare  
smurritiàre arrovellare  
smurritiàre straparlare  
smurritiàre smanettare  
sòggiru Suocero:   
sòrdu soldo

I sordi fanu sordi
'o riccu ricchizzi
'o povuru puvirtà

..mi desi n'suddicieddu
m'accattai nu sciccarieddu..

spàcca crepa:   
spàcca fessura:   
spacciàri svuotare  
spàdda Spalla:   
spagghiàri spagliare

Lu ventü mîna e lu massarü spagghia!!!

spaghèttu scramuzzàtu tipo di pasta  
Spaghittìni spaghettini - tipo di pasta  
spagnulètta rocchetto per cucire  
Spalancàri Spalancare:   
spampinàtu senza foglie  
spànniri tracimare   
spaparanzàta sdraiata  
sparàri germogliare Tagghili a sparunu
sparàri iniziare (a bollire) sparà u bugghitu
sparatràp cerotto  
sparicchiàri sparecchiare  
Spàriciu asparago  
sparràri sparlare ( parlare a sproposito)  
spàrti per giunta  
spàrti anche, pure  
spàrtiri,  Distribuire:  Cu spartî ià a miegghiü partî
spartìri.  dividere:   
spàru Dispari:   
spàsa larga  
spàu Spago:   
spazzìnu Netturbino:   
spèrtu intelligente  
spiari domandare (chiedere informazioni) osservare, scrutare, crescere oltre (riferito a una pianticella) ci putiutu spiari - stava sempri a spiari -
spicchialiàri brillare, Splendere:   
spicchiàlienti brillante, splendente  
spicchiàri sbucciare  
spìcchiu spicchio Arapi u stipu e pigghia u spicchiu
spicciàri sbrigare  
spiciali bello (speciale)  
Spinapulici Pungitopo  
spìnciri Sollevare:   
spingula spillo E' accussì spizzicu
ca si mancia a linticchia ca spincula
spinnàri desiderare  
spinnàri spennare  
spirànza speranza Cu dî spîranza campa  dîspîratü muorî
spirciàri sbirciare  
spirìri sparire:   
spirìri Spedire:   
spìriti vite

Ià settî spiritî comm'e iattî

spìriti fantasmi,

parsi ca visti i spiriti

spirtizza intelligenza  
spìsa spesa  
spisi costi Mettîtî cu chîddî mieggh'i tia  e paicî i spîsî.
spissu spesso Cunnànnulu tu stissu
comu fai tantu spissu
spitittàtu inappetente  
spittaculùsu teatrante  
spiùni spia spione  
spìziu Ospizio:   
spizzàri Togliere:   
spizziàli farmacista  
spizzicabbigliètti Bigliettaio:   
spìzzicu Tirchio:  E' accussì spizzicu
ca si mancia a linticchia ca spincula
spìzzicu,  Avaro:   
spizzuliàri Assaggiare:  chi c'è di spizzuliari?
spòrta borsa della spesa  
 

T’aspittàva cu tanta spranza
quannu parràutu di fratellanza

sprànza speranza Arrispunni a Pilatu cu crianza,
se di camapri vuoi occa spranza
spràtticu  Inesperto:   
Sprivieri sparviero  
spruàri mettere alla prova U senti tu stissu quant’è spruenti!
A morti l’ha cunnannari subitamenti
!
sprucchiàri Crescere - allevare sprucchiaiu 'n porcu!
spugghiàri Spogliare:   
spuntàri Apparire:  
spunzàri inzuppare  
spuràri sputare A cu spura all'aria ci torna nna faccî.
spuràzza Saliva:   
spurazzàta, sputazzàta sputo  
spurtusàri forare:   
spurtusàri Trapanare:   
spurugghiàrisi, sbrigarsi:     
spurugghiàri sbrogliare, srotolare,

spurugghia ssi lizzi

spurugghia ssa matassa

spurugghiàri risolvere, sbrigare Annari o spurugghiu
spuzziliari assaggiare (un po di tutto)  
squagghiàri Sciogliere:   
squaràri lessare  
squaràri accorgersi Sa squarà
stà questa  
staciùni estate  
staffièri staffiere Cu jà manu e pieri nnà bisognu de staffieri
stàgnu stagno Iai a facci i stagnu
stàmpa identica  
stanga spranga  
stàri stare Santa Lucia a marî stacìa 
orü tagghiava e sîta cusìa
stàri estate Unni ti facisti a stari
ti fai u mmernu
stàrisi mùtu Tacere:   
stati estate:   
stènniri stendere Stenni u pieri pi quantu po' a iamma
stèrzu Volante:   
stì questi  
sticchièra, Cerniera pantaloni:    
stìcchiu pube

Iaiu 'ntiriticchiü
ca ci va nasü, culü e sticchiü

Scaticchiü scaticchiü
scarsî i panî
e lîcchî 'i sticchiü
U sticchiu nunn'a ossi
e rumpi l'ossi
sticchiùsu Schizzinoso:   
stìdda Astro :   
stìdda Stella: Visti i stîddî 'i manziornü
Stìgghiu Arnese:   
Stìgghiu Attrezzo:   
stillìni stelline - tipo di pasta  
stìmma Maledizione:   
stinnicchiàrisi sdraiarsi

A zza Minica si stinnicchia
e u zzu Minicu c'antravacca

stinnicchiàrisi sgranchirsi  
stinnicchiàtu Sdraiato:   
stinnùtu Steso:   
stipàri riporre  
stìpu armadio Arapi u stipu e pigghia u spicchiu
stiricallònga gomma da masticare  
stìzza Goccia:   
stizzana goccia persistente Dammî tempü ca tî perciü 
ci dissî a stîzzana a petra.
stizziàri Piovigginare:   
stizziàri gocciolare  
Stoccarùcchi  rompiscatole  
stòrciri piegare  
stòrtu curvo  
stòrtu stolto  
strafallàriu  ? Menefreghista disordinato  
stramànu fuori mano  
stràmma Stramba:  Cu lu dammi e sempri dammi,
 i cosi ritti addivèntunu strammi.
Strammari spaventare mi fisti strammari
stranio Estraneo:   
strànu estraneo (forestiero) Vienî ü canî stranü
e caccia ü paisanü
stranutìri Starnutire:   
strarriàri, sciarriàrisi Litigare;   
stràta Strada:  Scacciasti tutti l'uovi strati strati?
Ogni iornu priricava ‘nto tempiu e né strati
stratàriu girovago (Che sta sempre fuori)  
stravènto riparato dal vento  
strazzàri Stracciare:  ...strazza linzuolî
e fa cammisî
strazzàtu straccione U cani muzzia o strazzatu
strazzu strofinaccio (per lavare a terra)  
strèusu Strambo (bizzarro):   
stricàri strofinare  
stricàri pomiciare  
strincipièttu reggipetto  
strìnciri stringere Cu troppu vuoli   nenti strinci
stròlucu lunatico  
stròlucu bizzarro  
stròppa ciotola A vacca manza rumpi a stroppa
strummintàri inventare  
strummintìsta ideatore  
strummintùsu inventore  
strunièddu stornello (uccello)  
strùnzu sterco - stronzo  
struppiàri,  Ferire:   
struziòni istruzione Troppa struzioni, troppa distruzioni
stù questo  
stuàli Stivale:   
stùbbutu stupido  
stuccàri spezzare  
stuiari asciugare, pulire  
stunari    
stunàtu rimbambito  
stùppa stoppa 

Stuppa mi resti
e stuppa ti filaiu

Stùppa bbuttìgghi Apribottiglie:   
stùppa bbuttìgghi Cavatappi:   
stuppàgghiu Tappo.   
stuppàgghiu Turacciolo:   
stuppàgghiu stuppagghìttu piccolino  
stuppàri stappare:   
sturiùsu ? che fa storie  
sturiùsu studioso  
stùrbu odore sgradevole  
sturnieddu stornello  
stutàri spegnere  
stuzziniàri molestare  
stùzzii dispettti  
stuzziùsu dispettoso  
subbitamènti immediatamente vieni cu nui subitamenti.
Dinnillu, e ti sciugghimmu subitamenti
subbrimàtu veleno ? Ti dascissi na pinnila di subbrimatu
sùca canna (dell'acqua)  
sucàri, Succhiare:  Ci rissi u sceccu o buoi:  -Sucari ma poi
sucàrru Sigaro   
Succèssi, successu Accadde, accaduto  
succièriri,  Accadere;   
sùcu Succo:  Ppi ssucü 'i mafia
sucùni succhiata  
suffrìiri Soffriggere:   
sùggitu cose in comune  
sugghiata insieme di botte  
sùgna grasso parti molli del maiale  
sùgu Succo, salsa di pomodoro  
sularìnu assolato  
sulicchienti   pieno sole (esposto a sud) Ommini o manchignu e fimmini o sulicchienti  
sulièri,  Soffitta:   
sùlu solo

Miegghiu sulu ca mal'accumpagnatu

Na nuci sula intra o saccu nun fa scrusciu
Na vota i citroli i siminaunu.
Ura nasciunu suli.
sumàri sommare  
summàccu alianto  
sumàgghiu dirupo Va ca m'abbiü
Va ca m'abbiü
m'abbiü 'n dî na sumagghia
o m'abbìu nnî na rutta.
sunàri suonare  
sunnàri Sognare:   
suògghia Soglia:   
suòru Sorella: 

arrivatu a palazzuolo
sciddica u sceccu e cari ta ssuoru

supècchiu Eccedente:  U supecchiu rumpi u cupecchiu
superchièria soperchieria  
superchièria arroganza  
supicchiarìa prepotenza  
suppièra scodella  
suràri Sudare:  Chissu è santu ca nun sura
suràstra sorellastra  
surbìzzi servizi Fa n'mmiaggiu e du surbizzi
surcari bere con piacere Sürca, 'Mbruòciü, ca è beddü brurüsü.
surcàri sopportare (surca simmula)  
surcàri Succhiare:   
sùrci Topo:   
Surci vattogghiu topo  
surdàtu Soldato:   
sùrdu sordo Cu é surdu, mutu e uorbu, campa cent'anni
surfanièddu zolfanello fiammifero  
surfizziu scorpione  
surùri Sudore:   
Sùsiri,  Alzare:  Curchiti prestu e susiti matinu  
se vuoi tieniri a bada u vicinu
sùsiri,  elevare:   
suspìsu sospeso U cacatü sta süspîsü
sustànza nutrimento Ogni fitucu di musca  è (fa) sustanza.
suttamùssu schiaffo:     
suttàna sottana sottoveste  
suttanìna sottana sottoveste  
suttùgghiu Singhiozzo:   
suttuògghiu sott'olio  
sùuru Sughero:   
suvècchiu eccessivo  
sùzu gelatina di maiale  
a b c d e f g h i l m n o p q r s t u v z

IMPARARE IL BUCCHERESE
 

Se vuoi inserire
un vocabolo, una definizione
o una frase clicca qui
per inviarcelo

*termine non più in uso

 

 

© Buccheri Antica