S |
S |
|
sà |
conosce |
T'arrobba cu ti sa |
sàbbutu |
sabato |
Dümanî ie' sabbbütü m'angignü l'abbîtü
mi ni vaiü a villa e parü na cutipilla |
sàcciu |
so |
ballarî nün sacciü |
sacchètta |
Tasca: |
|
sacchìna |
Sacca |
|
sàccu |
sacco |
Na nuci sula intra o
saccu nun fa scrusciu |
sàia |
acquitrinio |
|
saìmmi |
strutto |
Quannu
a jatta nun pò arrivari nà saimmi dici ca sà di rancitu |
salamucìttu |
Coniglietto: |
|
salamùciu |
coniglio: |
|
saliare |
lasciare molto indietro |
|
salìtu |
salato |
|
sancaliàri |
segnare |
|
sancaliàri |
memorizzare |
|
sancèli ? |
Sanguinaccio: |
|
sàncu |
sangue |
se si fermi
ti quagghia u sangu |
sanfasò |
alla buona |
|
sanguètta |
sanguisuga |
|
sanìzzu |
salutare, in buono stato |
|
sànnali |
Sandali: |
|
Sanu sanu |
incapace, imbranato ,
lento nel decidere su cose banali |
|
sapìri |
sapere |
Ah se sapìa, Santu
Sapia |
Nnicca nnicca
a ta mamma cî sappî 'i picca |
Duminica parìa nu veru ginirali ma nun
sanu ca
nenti vali. |
sapitùri |
conoscitore |
Chiddu s'avòta 'i dda banna pi nun paiàri u
dàziu. Ma è sapituri. E comu se è sapituri! |
sapùri |
sapore |
|
saraùsa |
Siracusa |
A Sarausa spara 'n tronu,
canta porcu ca iù sonu |
sarbàggiu |
Selvatico: |
|
sarbàri, |
custodire |
|
sarbàri, |
Conservare: |
Cu sarba truova |
I ricchî su sarbünü e i povîrî u iettunü |
Sarba a pezza pi quannu
vieni u purtusu |
sarbiètta, sarvietta |
tovagliolo |
|
sàrma |
unita di misura |
...Na sarma sîmînaiü
e na sarma fîcî.... |
sarmentu |
ramo della vite |
|
sarristìa |
Sagrestia: |
quannü trasü nna
sarristia
mî parî ca sîgnü nn'a vicaria |
sàrsa, |
Salsa: |
|
sarvàri |
salvare |
Cu sî vardà sî sarvà |
Ommu avvisatu menzu
sarvatu |
sasìzza |
Salsiccia: |
Mi resi minchia ppi
sasizza |
sautàri |
Saltare: |
|
sàutu |
salto |
|
sbacantàri |
Svuotare: |
|
sbàddu |
noia ? |
|
sbafàri |
mangiare avidamente |
|
sbagghi |
errori: |
|
sbagnàri |
festeggiare per inaugurare |
|
sbalancàri |
spalancare: |
|
sbalancàri |
Cadere (in malo modo) |
|
sbambàri |
Ravvivare: Alimentare: |
Sbamba u luci! |
sbanire |
svanire |
|
sbaràgnari, sparagnari |
risparmiare |
Sbaragna a farina
quannu a maidda è china |
sbàttiri |
sbattere |
|
sbattuliàri |
sbattere ripetutamente |
|
sbattuliùni |
urto pesante |
|
sbènniri |
sendere |
|
sberla, |
schiaffo: |
|
sbèttica |
rimboccatura del lenzuolo |
|
sbiancàri |
Impallidire: |
|
sbiddicàrisi |
sbellicarsi |
|
sbillacchiàri |
divertirsi |
|
sbillòccu |
medaglione agli orecchini
o a collana |
|
sbinari /sbinata |
sgasare / sgasata |
|
sbìnniri |
svendere |
|
sbintàri |
sgasare |
|
sbintàri |
scorreggiare |
|
sbintàri |
Sorprendere: |
|
sbintuliàri |
sventolare, prendere freddo |
|
sbintura |
sventura (sfortuna) |
|
sbirsàri |
rovinare |
|
sbracàtu |
dismesso |
|
sbrazzàrisi |
sbracciarsi |
|
sbriugnàri |
svergognare |
|
sbrivògna |
svergogna |
sbrivogna
famnigghi |
sbrizziàri |
piovigginare |
|
sbròdda |
chiara, pulita |
|
sbugghiàri |
svegliare |
|
sbunghiàri |
sgonfiare |
|
sbùrru |
sperma |
|
scaccàri |
sbagliare, perdere |
scacchici donna
Nera |
scaccianùci |
Schiaccianoci: |
|
scacciàri |
Schiacciare: |
itu itieddü
scocca d'anieddü
loncü vîddanü
llîcca piattî
scaccia puruocchi |
scacinùsu |
cagionevole |
|
scaciùni |
pretesto |
|
scagghia |
pezzo . Na scagghia i pani |
|
scagghiùni |
Canino: |
|
scalàrmi |
meno male |
|
scaliàri |
rovistare |
|
scalòra |
indivia |
|
scalùni |
Scalino: |
|
scampàri |
spiovere |
|
scàmpulu |
pezzo di stoffa |
|
scancellàri |
Cancellare: |
|
scanciàri |
scambiare |
|
scaniàri |
Impastare |
|
scannaliàri |
scandalizzare |
|
scannaliàri |
disabituare |
|
scannaliàta |
misurata (con approssimazione) |
|
scannàri |
uccidere un animale |
|
scannièddi |
urla |
|
scantàri |
spaventare |
Si scanta i l'ummira
sua |
scàntu, scantàzzu |
spavento Paura: |
|
scantulìnu |
pauroso |
|
scanzànni |
scanzateci |
|
scanzàri, scanziàri |
allontanare, scostare, evitare |
Diu ni scanza de fimmini o suli
e di l'ommini a'llantu |
u scanzià ppi miraculu |
scapiddàtu |
spettinato |
|
scapìddi |
senza cappello |
|
scapistràtu |
scapestrato |
|
scapizzàri |
discostare |
|
scappiddàri |
scappellare |
|
scappièddu |
scalpello |
|
scappisàri, |
Calpestare: |
|
scappisàri |
investire |
|
scappulàru |
mantello (con cappuccio |
|
scarcagnàri |
ridere maldestramente |
|
scarcu |
espettorato |
|
scarinniàrisi, scatirniàrisi |
concentrarsi |
|
scarminàre |
cardare, allargare la lana |
|
scarògna |
sfortuna |
|
scarpàru |
Calzolaio: |
|
scarsiàri |
scarseggiare |
|
scàrsu |
scarso |
Cu è riccu d'amici è scarsu di guai |
Scarsunàta |
scopa |
|
scarsunàta |
esagerazione |
|
scasciàri |
sbagliare tiro a bigliardo |
|
scasciùni |
opportunità |
|
scassabbuàtti |
apriscatole |
|
scassàtu |
rotto malridotto |
|
scàssu |
sambuco |
|
scattiari |
infuriarsi perdere le staffe |
|
scattuòlu |
bambino |
|
scattuòlu |
fico acerba |
|
scattùsu |
nervoso |
|
scauràrì |
|
|
scàusu |
scalzo: |
|
Scècca/u |
Asino: |
Attacca u sceccü ünn'u vuolî ü patrünî |
Oggi m'annuoia
cchiu
assai di na scecca zoppa! |
scerbàri |
estirpare (togliere l'erba invasiva) |
|
schiètta |
Nubile: |
|
schièttu |
Celibe: |
|
schièttu |
Scapolo: |
|
schiffaràtu |
nullafacente |
|
schifittùsu |
schifiltoso |
|
schìna |
schiena |
|
schìttu |
senza niente |
Pani schittu cala rittu |
schizzùsu |
Divertente: |
|
sciaccare |
spaccare |
Tantu a quartara va
all'acqua
fin'a ca si sciacca |
sciacquariàri |
sciacquare |
|
sciacquatunàzza |
semplice ( acqua e sapone) |
|
scialàri |
divertirisi |
|
scialàri |
spendere senza moderazione |
|
sciancàtu |
storpio |
|
sciancu |
fianco: |
piettu cu piettu sciancu cu sciancu
culu cu culu |
sciàtu |
fiato |
Quantü tî vuogghiü
benî,
sciatü dî l'arma mia!
Quannü ammazzü u porcü
a funcia a dugnü a tia. |
sciatùzzu |
fiato (esclamazione di affetto) |
Sciatuzzu
miu |
sciauriàri |
annusare |
|
sciàuru |
Profumo: odore |
|
Sciàuru, |
Aroma: |
|
sciccarèddu |
asinello |
...mi desi nsuddicieddu
maccattai nu sciccarieddu... |
Scìdda |
Ascella: |
Santa
Pritulidda che pieri suttu a scidda
|
sciddicaluòra |
scivolo |
|
sciddicàri |
Scivolare: |
arrivatu a palazzuolo
sciddica u sceccu e cari ta ssuoru |
Unni mi chiuovi
mi sciddica |
sciddichìmmu |
andarsene (con
circospezione) |
|
sciddicùsu |
Scivoloso: |
|
sciddùni |
? penzoloni |
Scidduni
carutu |
scilàri |
sfilare |
|
scilàtu |
sfilato (tessitura) |
|
scilàtu |
sfibrato |
|
scìnniri, |
Scendere: |
|
scinnùta, |
Discesa: |
Tanti su i chianati
tanti su i scinnuti |
sciòrbu |
sorbo |
Co tempu e ca pagghia si maturunu i
sciorbi |
sciòrta |
diarrea |
|
scìpita |
insipida |
scipita
comm'a pagghia |
scipitarìa |
stupideria |
|
scìpitu |
insipido |
|
scippàri |
estrarre |
Uocchî e dînarî
sü fortî a scipparî |
scippari, scippatu |
estirpare: |
|
sciruppari |
sopportare |
|
Sciuàri, |
Asciugare: |
|
sciugghiùtu |
Sciolto: |
|
sciùmmi |
fiume: |
|
sciunnàri |
sprofondare |
|
sciuògghiri |
Slacciare: |
|
sciuògghiri |
Slegare: |
a corda rüppî rüppî,
a šciuogghî cu ncî cürpî - |
Appuòi a mula
sciuògghi! |
Dinnillu, e ti
sciugghimmu subitamenti |
sciuògghiri, |
Sciogliere: |
|
sciuògghiri, |
Diluire: |
|
sciurèttu ciurettu |
Cavolfiore: |
|
sciusciàri |
soffiare |
|
sciùsciu |
Soffio: |
|
sciùttu |
Asciutto: |
|
scòcca |
Fiocco: |
itu
itieddü
scocca d'anieddü
loncü vîddanü
llîcca piattî
scaccia puruocchi |
|
scòcca |
petalo |
San. Paulu ciaravulu,
na scocca d'addauru |
scògnitu |
impervio |
|
scòppula, |
schiaffo: |
|
scòrcia |
Buccia: |
Chi ci fai scorci? |
Nun fari scorci |
U cancià
pi scorc'i luppini |
scorciaecoddu |
scappellotto |
|
scornabbèccu |
pistacchio selvatico |
|
scorpu |
? |
|
scozzila |
Mollica: |
|
scramuzzàri |
triturare |
|
scramuzzùni |
cicca di sigaretta |
|
scravàgghiu |
Scarafaggio: |
|
scrìmma |
riga nei capelli |
|
scrivizzàre |
triturare (con i piedi) |
|
scròcchila |
Conchiglia: |
|
scròcchili |
conchiglie - tipo di pasta |
|
scrùsciu |
Rumore: |
Na nuci sula intra o
saccu nun fa scrusciu |
Scupa nuova scrusciu
fa |
scubbiliàri |
schifare |
|
scucchiàri |
staccare |
|
scufugnàri |
ricercare (a fondo) |
|
scugghiùnari |
sforzarsi (eccessivamente) |
|
scugnàri |
tirare fuori |
|
sculapàsta |
scolapasta |
|
sculàri |
scolare |
|
scùmma |
Schiuma: |
|
scummigghiàri |
scoperchiare |
|
scumminàri |
rompere scombinare |
|
scumparìri scumpàriri |
scomparire |
|
scumpanaggiari |
accompagnare (con
il pane) |
|
scunciri |
consumare |
mi si scuncì
tuttu u luci |
scunchiurùta |
inconcludente |
|
scunicchiàri, scunucchiari |
smembrare, demolire |
|
scuntràri |
imbattersi |
|
scunzàri |
Spettinare: |
|
scunzàri, |
Disfare: |
|
scuogghiri |
raccogliere di qua e li da |
|
scùpa |
scopa |
|
scupàri |
scopare |
|
scupètta |
fucile |
|
scupicchiàri |
scoperchiare |
|
scuppiàri, |
esplodere: |
|
scuppulàri |
? Tolto dall'alloggiamento |
Scoppula gianna co chiovu |
scuppulùni |
schiaffo |
|
scuràri |
Oscurare: |
|
scuràta |
Imbrunire: |
|
scurciàri |
spellare scorticare |
|
scurdàri |
Dimenticare: |
Fa benî e scordîtîllü |
E’ inutili ca cerca di fuiri e scappari,
ca cummannimmu nui, nun si l’ha scurdari. |
scurdiòtu |
smemorato |
Mancî panî 'i
Scurdia |
scurdiòtu |
scordienze (abitante di Scordia) |
|
scurièdda |
scodella |
|
scurnàri |
incornare |
|
scurpiuni |
geco |
|
scursune |
serpente |
|
scùru |
Buio: |
|
scùru |
Oscuro: |
|
scuscinziàtu |
incosciente |
|
scùsiri, |
Scucire: |
|
Scutàri, |
Ascoltare; |
|
scutulàri |
scuotere |
Ognunu piscia
e sa scutòla |
scuzzària |
tartaruga |
|
scuzzittùni |
scappellotto |
..ura ca simmu maritati
scuzzittuni e
tunpulati...... |
scuzzulari |
sbriciolare - ridurre di numero |
Nun mi tuccari ca mi scozzulu |
Scüzzularî rüsariü |
(Scuzzula
i
pummi ca vienunu cchiu rossi) |
sdànca / sdànga |
spranga |
Unn'astatu ammutari fummu ca
sdanca/ga?
|
sdiègnu |
sdegno |
Cent'annî d'amurî e n'üra dî sdiegnü |
sdillabbràri |
slargare |
|
sdillabbràtu |
dilatato |
|
sdilliriàri |
delirare |
|
sdilluncùni |
alto e magro |
|
sdiluviàri |
diluviare |
|
sdirricàtu |
sradicato: |
|
sdirruggiàri |
derustizzare
(togliere la ruggine) |
|
sdirrùpu |
Precipizio: |
|
sdurripàri, |
cadere: |
|
sdurrupàri, |
Demolire: |
|
sduacàri, sduvacàri, |
Sversare: |
U tempu fa' sduaca e inchi |
sèggia |
Sedia: |
|
sèntiri |
Sentire: |
I campanî s'ana
ssentîrî tuttî |
sèrra |
Sega: |
|
settemmîrî |
settembre |
NN'aprili
nun luvari
a settemmiri nun mettiri |
sfallìri |
fallire |
|
sfardàri, |
Consumare: |
O iornu nunn'i vuogghiu
e a sira
sfardo
l'uogghio |
sfàttu |
Marcio: |
|
sfìnci |
sfinge dolce tipico |
|
sfugghiàri |
sfogliare: |
|
sfunnàri |
sfondare |
|
sfusu |
sfuso |
|
sfùttiri |
deridere |
|
sgagnari |
pizzicare? |
|
sgangari |
scheggiare |
|
sgangàtu |
sdentato |
|
sgargiànti |
vistosa |
|
sgraggiàri |
Graffiare: |
|
sgraggiùni |
Graffio: |
|
sgrànciu |
grappolo (parte) |
|
sgricciari |
spruzzare |
|
sgricciu |
piccolino |
|
sguazzàri |
sciacquare |
|
sguazzàri |
sciacquare |
|
sguazzàri |
trovarsi a suo agio |
|
sgùbbia |
scalpello del falegname |
|
sìcca, u, |
Magra, o |
Sütt'o liettü da
zza Cîcca
c'è na iatta sîcca sîcca
cu parra primma s'ann'allîcca |
siccàgnu |
che richiede pochissima acqua |
|
siccànti |
seccante |
|
sìcchiu |
Secchio: |
|
sicchìzza |
magrezza: |
|
sìccu |
Secco: |
|
Siddiàri, |
Annoiare: |
|
siddìiu |
Noia: |
|
siddìu |
Ozio: |
|
siddiùsu |
Noioso: |
|
sièi |
sei |
|
Signa (scimmia ) |
scimmia |
|
sìgnu |
sono |
Ha trarutu nu ‘nnuccenti
signu la virgogna di li genti. |
simàna |
settimana |
Mercülî intra sîmana fora |
simènzi |
chiodini |
|
siminàri |
seminare |
Chiddu ca si simìna s'arricuogghi |
Ma patrî cü lü mietîrî murìü
e si lü mietî cü lü sîmînaü. |
Na vota i citroli i siminaunu.
Ura nasciunu suli. |
siminatu |
seminato |
Nun'niesciri fuora do
siminatu |
sinàpa |
Senape: |
|
sìnnicu,
sìnnucu, |
Sindaco: |
U sinnicu di Patti
manná a Napuli pi piatti..... |
sìra |
Sera: |
Di iornu nunn'i vuogghiu
e a sira
sfardu
l'uogghiu |
sirbìri |
servire |
Lincua ca nun parra
è mala sirvura |
sirbìzzi |
faccende |
|
sìri, |
essere: |
Mortu u figghiozzu
nun simmu cchiù cumpari |
Nün farî all'autrî
chiddü ca nün muoi sîrî fattü tu. |
Quannü penzü ca sîgnü
monîca
iettü fuocü sutt'a tonîca |
sìri |
sete |
Ogni tînta iacqua lieva a
sîrî |
sìrici |
sedici |
|
sirrari |
segare |
|
sirvùra |
servita |
Lincua
ca nun parra
è mala sirvura |
sìta |
seta |
Santa Lucia a marî
stacìa
orü tagghiava e sîta cusìa |
smammàri |
andare via |
|
smammànicu |
dispettoso |
|
smanciàtu |
Logorato: |
|
smennari |
disigillare |
|
sminchiàri |
rompere (smontare) |
|
sminzàri |
dimezzare |
|
smurritiàre |
arrovellare |
|
smurritiàre |
straparlare |
|
smurritiàre |
smanettare |
|
sòggiru |
Suocero: |
|
sòrdu |
soldo |
I sordi fanu
sordi
'o riccu ricchizzi
'o povuru puvirtà |
..mi
desi n'suddicieddu
m'accattai nu sciccarieddu.. |
spàcca |
crepa: |
|
spàcca |
fessura: |
|
spacciàri |
svuotare |
|
spàdda |
Spalla: |
|
spagghiàri |
spagliare |
Lu ventü mîna e lu
massarü spagghia!!! |
spaghèttu scramuzzàtu |
tipo di pasta |
|
Spaghittìni |
spaghettini - tipo di pasta |
|
spagnulètta |
rocchetto per cucire |
|
Spalancàri |
Spalancare: |
|
spampinàtu |
senza foglie |
|
spànniri |
tracimare |
|
spaparanzàta |
sdraiata |
|
sparàri |
germogliare |
Tagghili a sparunu |
sparàri |
iniziare (a bollire) |
sparà u bugghitu |
sparatràp |
cerotto |
|
sparicchiàri |
sparecchiare |
|
Spàriciu |
asparago |
|
sparràri |
sparlare ( parlare a sproposito) |
|
spàrti |
per giunta |
|
spàrti |
anche, pure |
|
spàrtiri, |
Distribuire: |
Cu spartî ià a miegghiü partî |
spartìri. |
dividere: |
|
spàru |
Dispari: |
|
spàsa |
larga |
|
spàu |
Spago: |
|
spazzìnu |
Netturbino: |
|
spèrtu |
intelligente |
|
spiari |
domandare
(chiedere informazioni) osservare,
scrutare, crescere oltre
(riferito a una
pianticella) |
ci putiutu spiari - stava sempri a
spiari - |
spicchialiàri |
brillare,
Splendere: |
|
spicchiàlienti |
brillante, splendente |
|
spicchiàri |
sbucciare |
|
spìcchiu |
spicchio |
Arapi u stipu e pigghia u spicchiu |
spicciàri |
sbrigare |
|
spiciali |
bello (speciale) |
|
Spinapulici |
Pungitopo |
|
spìnciri |
Sollevare: |
|
spingula |
spillo |
E' accussì spizzicu
ca si mancia a linticchia ca spincula |
spinnàri |
desiderare |
|
spinnàri |
spennare |
|
spirànza |
speranza |
Cu dî spîranza campa dîspîratü muorî |
spirciàri |
sbirciare |
|
spirìri |
sparire: |
|
spirìri |
Spedire: |
|
spìriti |
vite |
Ià settî
spiritî comm'e
iattî |
spìriti |
fantasmi, |
parsi ca
visti i spiriti |
spirtizza |
intelligenza |
|
spìsa |
spesa |
|
spisi |
costi |
Mettîtî cu chîddî
mieggh'i tia e paicî i spîsî. |
spissu |
spesso |
Cunnànnulu tu stissu
comu fai tantu
spissu |
spitittàtu |
inappetente |
|
spittaculùsu |
teatrante |
|
spiùni |
spia spione |
|
spìziu |
Ospizio: |
|
spizzàri |
Togliere: |
|
spizziàli |
farmacista |
|
spizzicabbigliètti |
Bigliettaio: |
|
spìzzicu |
Tirchio: |
E' accussì spizzicu
ca si mancia a linticchia ca
spincula |
spìzzicu, |
Avaro: |
|
spizzuliàri |
Assaggiare: |
chi c'è di
spizzuliari? |
spòrta |
borsa della spesa |
|
|
|
T’aspittàva cu tanta spranza
quannu parràutu
di fratellanza |
sprànza |
speranza |
Arrispunni a Pilatu cu crianza,
se di camapri vuoi occa spranza |
spràtticu |
Inesperto: |
|
Sprivieri |
sparviero |
|
spruàri |
mettere alla prova |
U senti tu stissu quant’è spruenti!
A morti l’ha cunnannari subitamenti! |
sprucchiàri |
Crescere - allevare |
sprucchiaiu
'n porcu! |
spugghiàri |
Spogliare: |
|
spuntàri |
Apparire: |
|
spunzàri |
inzuppare |
|
spuràri |
sputare |
A cu spura all'aria ci torna nna faccî. |
spuràzza |
Saliva: |
|
spurazzàta, sputazzàta |
sputo |
|
spurtusàri |
forare: |
|
spurtusàri |
Trapanare: |
|
spurugghiàrisi, |
sbrigarsi: |
|
spurugghiàri |
sbrogliare, srotolare, |
spurugghia ssi lizzi |
spurugghia ssa matassa |
spurugghiàri |
risolvere, sbrigare |
Annari o spurugghiu |
spuzziliari |
assaggiare (un po di tutto) |
|
squagghiàri |
Sciogliere: |
|
squaràri |
lessare |
|
squaràri |
accorgersi |
Sa
squarà |
stà |
questa |
|
staciùni |
estate |
|
staffièri |
staffiere |
Cu jà manu e pieri nnà bisognu de
staffieri |
stàgnu |
stagno |
Iai a facci i stagnu |
stàmpa |
identica |
|
stanga |
spranga |
|
stàri |
stare |
Santa Lucia a marî
stacìa
orü tagghiava e sîta cusìa |
stàri |
estate |
Unni ti facisti a
stari
ti fai u mmernu |
stàrisi mùtu |
Tacere: |
|
stati |
estate: |
|
stènniri |
stendere |
Stenni u pieri pi
quantu po' a iamma |
stèrzu |
Volante: |
|
stì |
questi |
|
sticchièra, |
Cerniera pantaloni: |
|
stìcchiu |
pube |
Iaiu 'ntiriticchiü
ca ci va nasü, culü e sticchiü |
Scaticchiü scaticchiü
scarsî i panî
e lîcchî 'i sticchiü |
U sticchiu nunn'a ossi
e rumpi l'ossi |
sticchiùsu |
Schizzinoso: |
|
stìdda |
Astro : |
|
stìdda |
Stella: |
Visti i stîddî
'i
manziornü |
Stìgghiu |
Arnese: |
|
Stìgghiu |
Attrezzo: |
|
stillìni |
stelline - tipo di pasta |
|
stìmma |
Maledizione: |
|
stinnicchiàrisi |
sdraiarsi |
A zza Minica si
stinnicchia
e u zzu Minicu c'antravacca |
stinnicchiàrisi |
sgranchirsi |
|
stinnicchiàtu |
Sdraiato: |
|
stinnùtu |
Steso: |
|
stipàri |
riporre |
|
stìpu |
armadio |
Arapi u stipu e pigghia u spicchiu |
stiricallònga |
gomma da masticare |
|
stìzza |
Goccia: |
|
stizzana |
goccia persistente |
Dammî tempü ca tî perciü
ci dissî a stîzzana a
petra. |
stizziàri |
Piovigginare: |
|
stizziàri |
gocciolare |
|
Stoccarùcchi |
rompiscatole |
|
stòrciri |
piegare |
|
stòrtu |
curvo |
|
stòrtu |
stolto |
|
strafallàriu |
? Menefreghista disordinato |
|
stramànu |
fuori mano |
|
stràmma |
Stramba: |
Cu lu dammi e sempri dammi,
i cosi ritti addivèntunu strammi. |
Strammari |
spaventare |
mi fisti strammari |
stranio |
Estraneo: |
|
strànu |
estraneo (forestiero) |
Vienî ü canî stranü
e caccia ü paisanü |
stranutìri |
Starnutire: |
|
strarriàri, sciarriàrisi |
Litigare; |
|
stràta |
Strada: |
Scacciasti tutti l'uovi strati strati?
|
Ogni iornu priricava ‘nto tempiu e né strati
|
stratàriu |
girovago (Che sta sempre
fuori) |
|
stravènto |
riparato dal vento |
|
strazzàri |
Stracciare: |
...strazza
linzuolî
e fa cammisî |
strazzàtu |
straccione |
U cani muzzia o
strazzatu |
strazzu |
strofinaccio (per
lavare a terra) |
|
strèusu |
Strambo (bizzarro): |
|
stricàri |
strofinare |
|
stricàri |
pomiciare |
|
strincipièttu |
reggipetto |
|
strìnciri |
stringere |
Cu troppu vuoli nenti
strinci |
stròlucu |
lunatico |
|
stròlucu |
bizzarro |
|
stròppa |
ciotola |
A vacca manza rumpi a stroppa |
strummintàri |
inventare |
|
strummintìsta |
ideatore |
|
strummintùsu |
inventore |
|
strunièddu |
stornello (uccello) |
|
strùnzu |
sterco - stronzo |
|
struppiàri, |
Ferire: |
|
struziòni |
istruzione |
Troppa
struzioni, troppa distruzioni |
stù |
questo |
|
stuàli |
Stivale: |
|
stùbbutu |
stupido |
|
stuccàri |
spezzare |
|
stuiari |
asciugare, pulire |
|
stunari |
|
|
stunàtu |
rimbambito |
|
stùppa |
stoppa |
Stuppa mi resti
e stuppa ti filaiu |
Stùppa bbuttìgghi |
Apribottiglie: |
|
stùppa bbuttìgghi |
Cavatappi: |
|
stuppàgghiu |
Tappo. |
|
stuppàgghiu |
Turacciolo: |
|
stuppàgghiu stuppagghìttu |
piccolino |
|
stuppàri |
stappare: |
|
sturiùsu |
? che fa storie |
|
sturiùsu |
studioso |
|
stùrbu |
odore sgradevole |
|
sturnieddu |
stornello |
|
stutàri |
spegnere |
|
stuzziniàri |
molestare |
|
stùzzii |
dispettti |
|
stuzziùsu |
dispettoso |
|
subbitamènti |
immediatamente |
vieni cu nui
subitamenti. |
Dinnillu, e ti sciugghimmu
subitamenti |
subbrimàtu |
veleno ? |
Ti dascissi na pinnila di subbrimatu
|
sùca |
canna (dell'acqua) |
|
sucàri, |
Succhiare: |
Ci rissi u sceccu o buoi:
-Sucari ma poi |
sucàrru |
Sigaro |
|
Succèssi, successu |
Accadde, accaduto |
|
succièriri, |
Accadere; |
|
sùcu |
Succo: |
Ppi ssucü 'i mafia |
sucùni |
succhiata |
|
suffrìiri |
Soffriggere: |
|
sùggitu |
cose in comune |
|
sugghiata |
insieme di botte |
|
sùgna |
grasso parti molli del maiale |
|
sùgu |
Succo, salsa di pomodoro |
|
sularìnu |
assolato |
|
sulicchienti |
pieno sole
(esposto a sud) |
Ommini
o manchignu e fimmini o sulicchienti |
sulièri, |
Soffitta: |
|
sùlu |
solo |
Miegghiu
sulu ca mal'accumpagnatu |
Na nuci sula intra o saccu nun fa scrusciu |
Na vota i citroli i
siminaunu.
Ura nasciunu suli. |
sumàri |
sommare |
|
summàccu |
alianto |
|
sumàgghiu |
dirupo |
Va ca m'abbiü
Va ca m'abbiü
m'abbiü 'n dî na sumagghia
o m'abbìu nnî na rutta. |
sunàri |
suonare |
|
sunnàri |
Sognare: |
|
suògghia |
Soglia: |
|
suòru |
Sorella: |
arrivatu
a palazzuolo
sciddica u sceccu e cari ta ssuoru |
supècchiu |
Eccedente: |
U supecchiu rumpi u
cupecchiu |
superchièria |
soperchieria |
|
superchièria |
arroganza |
|
supicchiarìa |
prepotenza |
|
suppièra |
scodella |
|
suràri |
Sudare: |
Chissu è santu ca nun sura |
suràstra |
sorellastra |
|
surbìzzi |
servizi |
Fa n'mmiaggiu e du
surbizzi |
surcari |
bere con piacere |
Sürca, 'Mbruòciü, ca è
beddü brurüsü. |
surcàri |
sopportare (surca simmula) |
|
surcàri |
Succhiare: |
|
sùrci |
Topo: |
|
Surci vattogghiu |
topo |
|
surdàtu |
Soldato: |
|
sùrdu |
sordo |
Cu é surdu, mutu e uorbu, campa cent'anni |
surfanièddu |
zolfanello fiammifero |
|
surfizziu |
scorpione |
|
surùri |
Sudore: |
|
Sùsiri, |
Alzare: |
Curchiti prestu e susiti
matinu
se vuoi tieniri a bada u vicinu |
sùsiri, |
elevare: |
|
suspìsu |
sospeso |
U cacatü sta süspîsü |
sustànza |
nutrimento |
Ogni fitucu di musca
è (fa) sustanza. |
suttamùssu |
schiaffo: |
|
suttàna |
sottana sottoveste |
|
suttanìna |
sottana sottoveste |
|
suttùgghiu |
Singhiozzo: |
|
suttuògghiu |
sott'olio |
|
sùuru |
Sughero: |
|
suvècchiu |
eccessivo |
|
sùzu |
gelatina di maiale |
|