A |
A |
|
accānta |
intanto |
accanta ca scinni finiu |
a cconzu i terrimōtu |
antisismico |
|
a ppāttu |
condizione: |
a ppattu ca ccia finisci |
a rāssu |
lontano, a largo |
fattilla a rrassu |
abbagniāri, |
Bagnare: |
nun m'abbagnari |
abbampāri |
avvampare, Divampare: |
u pipi mi fa abbampāri a ucca |
fai abbampari ssu luci |
Abbanniāri, |
Annunziare: |
u vicchittu si misi abbanniari |
abbannunāri, |
Abbandonare: |
|
abbannunātu |
Randagio: |
ič n'cani abbannunātu |
abbardāri |
acconciare |
|
abbastāri, |
Bastare: |
avissi abbastari - |
chistu avissa abbastari |
Abbāttiri i mānu |
Applaudire: |
|
abbattųtu |
avvilito |
mi pari abbattutu |
abbčntu |
pace |
nun'appi abbentu |
abbiāri |
gettarsi |
Va ca m'abbiü
Va ca m'abbiü
m'abbiü 'n dî na sumagghia
o m'abbėu nnî na rutta. |
cu
ncorpu ri lancia lu bbianu nterra comu ncannizzu! |
abbicināri |
Avvicinare: |
nun t'abbicinari ca mi scantu |
abbiliarisi |
avvilirsi |
|
abbintāri |
individuare |
prima o ppoi l'abbintāri |
abbirsāri, |
aggiustare |
m'abbirsari a bbicicletta? |
abbirsāri, |
Ordinare: |
viri d'abbirsari tutti ssi cosi |
abbisāri |
avvisare |
mi putiutu abbisari? |
abbisugnāri |
occorrere |
|
ābbitu |
abito |
Dümanî ie' sabbbütü m'angignü l'abbîtü
mi ni vaiü a villa e parü na cutipilla |
abbramiāri |
Bramare: soffrire, lamentarsi |
|
abbrancāri |
acchiappare afferrare |
|
Abbrancicārisi |
aggrapparsi (per
salire) |
|
Abbrazzāri |
abbracciare |
|
Abbrivirāri, |
Abbeverare: |
|
abbrivirāri, |
annaffiare: |
|
abbruciāri |
bruciare |
A iaddina fa l ' uovo ie o iaddu ci'abbrucia |
abbruscāri |
bruciore |
Ių mi manciu u pipi
e a ttia t'abbrusca u culu |
Abbuccāre |
Rovesciare: |
|
abbuccāri |
versare: |
|
abbuddāri |
immergere |
|
abbuddātu |
Imbevuto: |
|
abbunāri |
salare |
|
abbunnānti |
Abbondante: |
|
abbunnāri |
abbondare: |
|
abbųnnu |
cistite |
|
abbųnnu |
piegamento (dello stendardo) |
farici abbųnnu (nelle
feste) |
abbuttunāri, |
abbottonare |
|
accamųra |
adesso |
|
Accapāri |
Terminare, finire |
quannu cciā accapi |
accapėri |
devi capire |
|
accarizzāri |
accarezzare |
Quannü u diavülü
accarîzza
vuole l'arma |
accapųtu |
capito |
|
accattāri |
partorire |
|
accattāri, |
Comprare: Acquistare: |
Accatta e pentîtî! -
|
Amici e parentî
'nci'accattarî nč ci vennîrî nentî - |
Ianü 'nne natü
e c'iaccattimü a vaccaredda |
mi desi n'suddicieddu
m'accattai nu sciccarieddu |
|
acchianāri |
salire |
Pintitivi de vostri piccati
e ncielu subbitu acchianati |
acchiancāri, |
Schiacciare: |
|
acchiappaiaddėni |
nibbio |
|
acchiappāri, |
Catturare: |
Cu na itata 'i mieli s'acchiappunu centu muschi |
Si č giustu chiddu ca Giura ni rissi,
u stanu acchiappennu cu tutti chissi |
acchičtta |
taglio ferita |
|
āccia |
Sedano: |
|
acciuncāri |
irrigidirsi |
|
accucchiāri |
riunire mettere insieme |
|
accuddāri |
abbracciare |
|
accufunųta |
indirizzita |
signu accufunuta do friddu ca fa |
accuminciāri, iaccuminciāri |
cominciare: |
|
accummitāri |
accontentarsi |
|
accupāri |
Svenire: |
|
accupāri |
Soffocare |
|
accupųri |
Svenimento: |
|
accųra |
attento |
|
Accurzāri, |
Accorciare: |
Davanti m'accurza d'arrieri m'allonca |
accųrzu |
scorciatoia |
Chî pigghiammü accurzü? |
accussė |
cosė |
ommü 'î mala cuscienza
commü opîra accussė pensa. |
U lupü î mala cüscienza
commü opîra
accüssė pensa |
cu nu baciu mi trarisci?
Namicizia
accussė la finisci? |
accussė accussė |
pressappoco |
|
accutturāri, |
cucinare lentamente: |
|
acqualuoru |
acquaiolo |
|
addāuru |
Alloro : |
San. Paulu ciaravulu,
na scocca d'addauru... |
addčnzia |
udienza (ascolto) |
Dacci addčnzia |
addifčnniri |
difendere: |
|
addimurāri |
ritardare: |
Mi dissi m'a mamma, m'a
duna
tanticchia d'abbastanza addimura |
addivintāri |
diventare |
Si commu l'uovo
cchių cuoci cchių duru addiventi |
addivirtiri, addivčrtiri, |
divertire: |
|
addizzāri |
Raddrizzare: |
L'arbulu s'addizza
quann'č nicu |
Addōrmiri, |
Addormentare: |
|
addōrmiri. |
Dormire: |
|
adduāri |
allevare |
Addüvaiü 'mporcü pi figghiü |
era miegghiü c'addüvava mporcü |
addubbāri |
abbuffare: |
|
addumannāri, |
Chiedere: |
|
Addumāri, |
Accendere: |
|
addunārisi |
Accertarsi: |
|
Addunarisėnni |
Accorgersi: |
|
ađđuvāri, |
allevare |
|
adichinnėcchi * |
ma quando mai |
|
aducāri, |
educare: |
|
affaccintčrra |
bocconi |
|
affarātu |
Accalorato (da vampate di fuoco) |
|
affčnniri |
Offendere: |
|
affirrāri |
aggredire |
|
affėsa |
Offesa: |
|
affrappāri |
Aderire (fortemente): |
|
affruntāri |
Vergognare: |
|
affruntųsu |
timido |
|
affucāri |
Soffocare: |
Cu mancia sulu s'affuva |
affunciāri |
risentirsi |
|
affunnāri |
affondare |
|
āgghia |
Aglio: |
|
agghiāstru |
ogliastro |
|
aggiarniāri |
impallidire |
|
aggiuccāre |
Andare a letto presto |
|
Agnčddu, |
Agnello: |
|
agnutticāri |
Piegare: |
|
aičri |
Ieri: |
|
āiu |
ho |
Nunn'aiu figghi e a
chianciri niputi |
Aiųnciri, |
Aggiungere: |
|
aiųnciri |
congiungere |
Munti cu munti
non s'aiunciunu mai |
aiuntāri |
unire attaccare |
|
aiųntu |
aggiungerne un po |
|
alla sanfasō |
alla buona |
|
allamiātu |
affamato: |
|
allampāri |
Morire di spavento: |
Llampu ca t'allampa!
|
allascāri |
Diradare: |
|
allazzāri |
allacciare |
|
allčstiri |
imbastire: |
|
allianāri |
impazzire |
|
alliccāri |
Leccare: |
Cu manėa mielî s'allîcch'e itî |
Quannu a jatta s'allicca
a facci
vo ddiri ca chiuovi. |
Sütt'o liettü da
zza Cîcca
c'č na iatta sîcca sîcca
cu parra primma s'ann'allîcca |
Allicchittātu |
elegante: |
|
alličggiu |
adagio |
|
all'incėrca, |
circa: |
|
allintāri |
Stancarsi: |
|
allippari |
aderire appiccicarsi |
|
allisciāri, |
accarezzare: |
Alliscia a iatta ca t'aratta |
alluccųtu |
sbalordito |
|
alluciāri |
Illuminare: |
|
alluciāri, |
abbagliare: |
|
allonca |
allunga |
Cu accurza allonca
(e cu allonca accurza) - |
Davanti m'accurza d'arrieri m'allonca |
alluncāri |
allungare |
|
allurdiāri |
Sporcare: |
|
allustrāri |
Lustrare: |
|
alluzzāri |
aguzzare |
|
amarōsticu |
Amarognolo: |
|
amāru |
amaro |
amaru commu 'o fieli |
amāru |
guai |
Amarü cü iā bîsognü -
|
Amaru
cu l'ha i rānnili a vigna! |
ambastardėri |
selvatichire |
|
ambracchiāri |
sporcare, imbrattare |
|
ambucāri |
Imbucare: |
|
amėcu |
amico |
Miegghiu n'cani
amicu
ca n'amicu cani |
ammācca ramėgna |
inconcludente |
|
ammaccāri |
ammaccare |
|
ammammaluccųtu |
allibito |
|
ammancāre |
scarseggiare |
|
ammancāre |
mancare |
|
ammaravacchiāta |
stanca (senza voglia) |
|
ammargiāri |
impaludare, impantanare |
|
ammattiri |
succedere |
|
ammātula (a matula) |
invano, senza senso, inutilmente |
Quannü u sceccü
nün muolî bîvîrî
a matüla ci frischi |
ammazzāri |
Uccidere: |
|
ammčci |
invece |
|
ammčntri |
mentre |
Si stira
ammentri co ferru č cauru |
ammčnu |
circa: |
|
ammčnzu |
nel mezzo |
Metti u pani ammenz'č renti
ca a fammi sa'rrisenti |
ammčri |
verso |
|
ammčstiri |
investire |
|
Ammilināri, |
Avvelenare: |
|
amminazzāri |
minacciare |
|
amminchialėri |
impallidire,
rabbrividire |
|
ammintāri |
inventare menzogne |
|
ammiscāri |
mettere insieme, Mischiare: |
|
ammitāri |
avvitare |
|
ammitāri |
invitare |
|
ammōddu |
ammollo |
|
ammubbiliāri |
arredare |
|
ammuccalapųni |
nullafacente |
|
ammuccāri |
Imboccare: |
|
ammucciāri |
Nascondere: |
Ammuccia ammuccia ca tutti u sanü - |
Ammuccia ü
süli ca rrîtî - |
Bîddîzzî e dînarî
nün sî ponü ammücciarî |
Tirā a petra e s'ammucciā
a manu |
ammucciātu |
Nascosto: |
|
ammucciųni |
Di nascosto: |
|
ammugghiāri |
interrompere |
|
ammugghiāri, |
avvolgere: |
|
ammulāre |
affilare |
|
ammunėnni, amunėnni |
Andiamo: |
|
ammuōla fōrbici e cutičddi |
Arrotino: |
|
ammurbāri |
appestare ? |
|
ammuttāri |
spingere: |
Pista e mmutta |
ammuttųni |
a spintoni |
|
ammųzzu |
casuale, a casaccio |
|
ampaiari - mpaiari |
bardare |
ampaia ssu sceccu |
ampicāri (mpicāri)![]() |
Picchiare: |
|
ampiccicāri, (mpiccicāri) |
Attaccare: |
|
ampėnciri (mpėnciri) |
impigliare |
|
ampėnciri (mpėnciri) |
inciampare: |
|
amprėsa |
scommessa - scommetti |
|
ampristāri (mpristāri) |
Prestare: |
cu ampresta nun ci n'arresta
niesci monicu senza
testa |
amunėnni |
andiamo |
|
ana |
devono |
I campanî s'ana
ssentîrî tuttî |
ancagghiāri |
intrappolare |
Cu c'ancagghia
ancagghia
|
ancamųra |
per adesso |
|
ancaparrari |
accaparrare |
|
ancapizzāri |
accostare accanto |
|
ancarmāri
|
incrementare |
Setti sarm'i favî
fan'o Mazzarinu
-Se gn'iā ncarma a lupa |
ancarrāri |
Travolgere |
|
anchiavāri, |
Chiudere a chiave: |
|
anchiffarātu |
Affaccendato: |
|
anchiummāri |
impallinare |
|
anciarrāri |
incastrare |
|
anciōva |
Acciuga: |
|
ancrassāri |
ingrassare |
All'uocchiü do patrüni ancrassa
u cavaddü |
ancravaccāri |
accavallare |
|
ancucchiāri |
Unire: |
Pilu cu pilu
s'ancucchiunu a notti |
ancuddiriātu |
Incollerito: |
|
ancudduriāri |
mescolare senza senso |
|
anculari |
fregare, |
|
anculiāre |
Insistere |
Nculiari e dari su du cosi ca nun
si ponu aviri |
ancuminciari |
incominciare |
Miegghiu nunn'ancuminciari
ca lasciari i cosi a metā |
ancuntrāri |
Incontrare: |
|
ancupunāri |
coprire (mettere
il coperchio) |
|
ancųra |
ancora |
Ancüra s'ampararî a caminarî
e giā vuolî cürrîrî |
ancuraggiāri |
Incoraggiare: |
|
ancųttu |
stretto |
|
Anfācci |
Di fronte: |
|
anfasciāri |
Fasciare: |
|
anfilāri |
infilare |
I disgrazi nun mmienuno
mai suli
(paruno anfilati ca ugghia) |
anfrascāri |
coprire con frasche |
|
anfrascāri |
nascondere |
|
anfųnnu, nfųnnu |
in fondo |
|
anfurzāri |
rinforzare, |
Panî duru: m'anforza ü culu |
angiarrāri |
incastrare |
|
angignāri |
Indossare (per la prima volta) |
Dümanî ie' sabbbütü m'angignü l'abbîtü -mi ni vaiü a villa e parü na cutipilla |
aničddu |
anello |
itu itieddü
scocca d'anieddü
loncü vîddanü
llîcca piattî
scaccia puruocchi |
annacāri |
Dondolare: |
|
annacārisi, |
sbrigarsi: |
|
annāchiti |
sbrigati |
|
annaculiāre |
dondolare |
|
annamurāri |
innamorare |
Cü s'annamüra di capiddî e di rentî
'ns'annammürat'i nentî |
annarbuliāta |
inalberata!: |
|
Annāri, |
Andare: |
Annai pî füttîrî e mi truvai futtutü |
Annarisėnni |
Andarsene: |
|
annarričri |
indietro |
Vai ann'arrieri
comm'o
curdaru |
annaticāri ? ti dacissi nne natichi |
Sculacciare: |
|
Anniāri, |
Annegare: |
|
Anniāri, |
Affogare: |
|
annichča |
apposta |
|
Anniggiārisi |
confondersi |
|
anningāri |
incaricare, |
|
annėntra |
all'interno, in fondo |
Chių annintra annimmu
e chių pisci pigghimmu |
annittāri |
pulire: |
|
annivulātu |
Nuvoloso: |
|
annuiāri, annuoia |
annoiare |
canta iaddu canta truoia
canta tu ca ammia m'annuoia |
Oggi m'annuoia
cchiu
assai di na scecca zoppa! |
annunniaririsilla |
perdere tempo |
|
Annurbāri, |
Accecare: |
|
ansimmilarisi |
unirsi |
|
antabbaccāre |
zittire |
|
antabbaccāri |
subire passivamente |
|
antāntu |
intanto |
|
antracchiāri, ntracchiari |
vestirsi elegante |
S'antrācchia e
niescî |
antravaccāri |
montare,
accavallare |
A zza Minica si stinnicchia
e u zzu Minicu c'antravacca |
antricari |
intrigare |
Nun t'antricari
unni nun t'appartieni |
antrusciāri/ ntrusciāri |
avvolgere, coprire |
antrusciti bbona |
antuppāri |
Tappare: |
|
antųra |
poco fa |
|
anturciniāri |
arrotolare: |
|
anųri |
onore |
,....
pi trenta dinari persi lanuri. |
anzčmmili |
insieme |
Chî fîmmü a scola anzemmîlî? |
Nün'nî pütîtî farî
panî anzemmîlî |
anzicchėri |
Dimagrire: |
|
anzignāri, ansignari |
insegnare |
Ansîgnîtî l'artî e mettîla da partî
- |
I caruti ansignunu a caminari |
T'ansignari e t'a
perdiri |
U vastuni ansigna
o
iarzuni |
anzirtāri |
Indovinare: |
para a ccu viti
e nzerta a ccu nu'mmitî |
anzitāri |
innestare |
|
anzumagghiāri |
cadere: |
|
appaciāri |
pareggiare |
|
appanāri |
ingozzare |
|
appanzāri |
saziarsi |
|
apparčcchiu |
aereo |
|
apparicchiāri |
apparecchiare |
|
appariggiāri |
pareggiare |
|
apparėri |
apparire |
|
appartinėri |
competere |
Nun t'antricari
unni nun t'appartieni |
appattare |
pareggiare |
|
appattari |
coincidere |
|
appčnniri, |
appendere: |
Cu ci'appennî a cianciana a iatta? |
appčri |
a piedi |
Cu d'apperi ti metti a cavaddu
u primmu cauci č
sua |
appi |
avere |
Cu n'appî n'appî de cassat'î Pasqua). |
L'appî ta mā |
appicciāri, |
Accendere: |
|
appiddicāri: |
Arrampicare: |
|
appizzāri |
infilzare |
|
appizzāri |
rovinare, perdere |
Ci'appizzai rammü e stagnü |
appōsta |
volutamente |
Ha fattu
apposta?
No a nichč |
apprčssu |
dopo |
|
appuggiāri |
Poggiare: |
|
appuntāri |
cucire |
|
appuōi |
Poi: |
|
appuōi, |
dopo: |
I corni su comm'e
renti
fanu mali quannu spuntunu,
ma appuoi servunu ppi manciari |
appustāri |
fare la posta |
|
appuzzāri |
Acconsentire: |
|
appuzzāri |
Sottomettere: |
|
appuzzari |
chinare |
Cücüzza cücüzza cu parra
appüzza |
aprėli |
aprile |
NN'aprili
nun luvari
a settemmiri nun mettiri |
Arāciu |
Adagio: |
|
Arancari |
intorpidire |
|
arāsciu, |
Piano: |
|
arattāri |
Grattare: |
Tarā tarā tarā, arrattici u culu a ta mā |
arattāri |
Grattuggiare: |
|
arattųni, |
Graffio: |
|
ārbulu |
albero |
L'arbulu pecca e
a ramma ricivi |
L'arbulu s'addizza
quann'č nicu |
archinuč |
arcobaleno |
|
Arcōvia |
nicchia: |
|
ardčnti |
piccante |
|
aričnzia |
udienza |
|
ārma |
anima |
Quantü tî vuogghiü
benî,
sciatü dî l'arma mia!
Quannü ammazzü u porcü
a funcia a dugnü a tia. |
Armāli |
Animale: |
|
armāru,
armalittu,
armaluzzu |
bestia: animale |
|
arrabbattāri |
affaccendarsi |
|
arraggiāri |
arrabbiarsi |
|
arraggiātu |
Arrabbiato: |
|
arramātu |
scarno - ossidato |
|
arrancārî, |
accorrere: |
|
Arrāpiri; |
Aprire: |
Arapi u stipu e pigghia u spicchiu |
Si chiuri na porta
e s'arrapi m'purticatu |
arrappāri |
raggrinzire |
|
arrasari |
rasare alla stessa altezza |
Chî arrasā u lavürî? |
arrascāri |
Raschiare: |
|
arrascųsa |
ruvida |
|
Arrassāri, |
Allontanare: |
|
Arribbicāri |
rispondere, ( da replicare ) |
|
arricampāri, ricampari |
raccogliere: |
|
arricampārisi, ricampārisi |
Ritornare: rincasare |
|
arricriāri |
godere |
|
arricugghėrisi |
rincasare |
|
arricuogghiri |
raccogliere |
Chiddu ca si simėna s'arricuogghi |
arridųciri |
ridurre |
|
arričggiri, |
Reggere, |
|
arrifriddārisi |
raffreddarsi |
|
arrifriscāri |
rinfrescare |
Cu muorî arrîfrîsca (e s'annaccuitėa) |
arrimināri |
Mescolare: |
I vai da pignata i sa a
cucchiara ca'rrimina |
arriminārisi |
affrettarsi |
|
arrimiscāri |
mescolare |
|
arrimuddāri |
Rammollire |
|
arrinārisi |
accodarsi |
|
arrincu |
accanto |
Arrincu arrinco |
arriničsciri |
riuscire: |
Cu niesci arriniesci -
|
Diu ni scanza do tintu
arrinisciutu |
Arrinnėrisi. |
Arrendersi: |
|
arripigghiāri |
Filmare: riprendersi |
arripigghia ssa scena / t'arripigghiasti? |
arripizzāri |
Rattoppare: |
|
arripusāri |
riposare |
|
arrisbigghiāri |
Risvegliare: |
|
arrisbigghiāri, |
Sterpaglia: |
|
arriscičriri |
perquisire |
|
arrisicāri |
Rischiare: |
Cu arrîsîca arrüsîca |
arrisināri |
intorpidire |
|
arrispittāri |
rispettare |
Cu arrispietta u canî arrispietta o patrünî |
arristāri |
Restare: |
|
arristāri |
Rimanere: |
|
arrivāri |
arrivare |
|
arriurdāri |
ricordare |
arriurdativi ca a Caifa lamu cunsinnari. |
arrivčrsa |
al contrario, inversamente |
|
arrivigghiāri |
Svegliare: |
|
arrivinėri |
resuscitare |
|
arrivōrda arriurdari |
ricorda ricordare |
Arrivordā a pievîra o lupu |
arriulāri / arrivulāri |
giungere /scagliare rimbalzare |
unni sauta unni arriuola |
arrizzittāre |
riordinare |
|
arrubbārin |
Rubare: |
Nniulu naulu picuraru
t'arrubbasti i chiavi di San Pietru
|
T'arrobba cu ti sa |
Arruggiāri, |
Arrugginire: |
|
arrumazzāri |
Percuotere / cadere rovinosamente |
arrumazzari i
ulivi -
arrumazzari
i cagniuoli.- tantu
fisti ca t'arrumazzasti - |
arrunciāri |
Raggruppare |
|
arrunfāri |
Russare: |
|
arrusicāri |
rosicchiare |
Cu arrîsîca
arrüsîca |
Arrussiāri |
Arrossire: |
Miegghiu na vota
giarniari
ca centu voti arrussiari |
arrutāri |
ruttare |
|
asciuāri |
asciugare |
Centü abbagnünü e unü asciuva |
ascutāri |
ascoltare |
Ių nun ti criru chių, nun tascutu chių. |
aspittāri |
aspettare |
|
assāi |
Tanto |
Ognunu iā i guai sua
cu cchių ppicca cu cchi'assai |
assamčntri |
nel frattempo |
|
assappanātu |
zuppo d'acqua |
|
assassė |
contemporaneamente |
|
assčntiri, |
Sentire: |
|
assicurarisi |
accertarsi |
|
assicutāri |
Rincorrere: |
|
assicutāri |
inseguire |
iornu e notti s'assicutunu |
assimigghiāri assumigghiāri |
Somigliare: |
Cu s'assîmîgghia si pigghia |
Nün tî pigghiü se
nün t'assîmîgghiü |
Pani e figghi: tanti
assimigghi |
assimpricāri |
Restare ( di stucco): |
|
assėra |
ieri sera |
|
assittāri |
approntare |
assittari a
pignata nto lucci |
assittāri |
Sedere: |
|
assittārisi |
sedersi: |
|
assupicchiāri |
avanzare |
U picca m'abbasta
U'ssai m'assupecchia |
assuppāre |
inzuppare |
|
astėssu |
Uguale: |
|
astutāri |
Spegnere: |
|
attaccāri |
Imprigionare: |
Attaccatulu nun vu facėti scappari, |
Ccā cč Gčsu ricircatu
lu purtamu
attaccatu |
atterruriri |
Terrorizzare: |
|
attintāri |
ascoltare |
|
attisāri |
drizzare, ascoltare attentamente |
attrintari |
Tirare (la corda) : |
|
attrunzāri |
infreddolirsi |
|
attuppāri |
incappare |
|
attuppāri |
cogliere in fragrante |
|
attuppāri |
arrivare in tempo |
|
atturrāri |
Torrefare: |
|
Aųstu |
Agosto: |
|
autāre |
Girare: |
|
autāri |
Voltare: |
Avotîla ca s'abbrucia |
Parî na iaddina
cu l'uoü autaü |
āutra |
altra |
Dici na cosa e ni fa n'autra |
Na manu lava l'autra
e tutti dui lavuno a facci |
Nün farî all'autrî
chiddü ca nün muoi sîrî fattü tu. |
autubbųssu |
Bus: |
|
avāia |
dai |
avaia finiscila |
avalari |
avvalorare |
|
avant'aičri |
l'altro ieri |
|
avantāri |
vantare |
U sceccu avantatu
si curca |
avanzāri |
? Essere creditore |
|
avastāri |
bastare, essere sufficiente |
|
avėri |
Avere |
|
avuōlunu |
volare via |
I sordi ianu l'ali
si n'avuoluno commu nenti |
avutāri |
Capovolgere: |
|
azzannātu |
spuntato, smussato |
|
azzāru |
Acciaio: |
|
azzizzārisi |
abbellirsi |
|
Azzurrātu |
voglioso (di sesso) |
|