P |
P |
|
pa, pe |
per |
L'ommu pa parola
U buoi pe corni |
paccaraziòni |
miseria |
A paccarazioni si tàgghia co' cutieddu |
paccariàtu, |
Squattrinato. |
|
pacchiàna |
grossolana |
|
pàcchiu |
utero,
sesso femminile |
|
pacènzia |
Pazienza. |
|
pacinziùsu |
Paziente. |
Curnutu pacinziusu |
pàgghia |
Paglia. |
nivinagghia nivinagghia
fa l'uovu nta pagghia |
pagghialuòra |
pagliaio |
|
pagghiàzzu |
Strofinaccio. |
|
paggìna |
Pagina. |
|
pagghiarìzzu |
pagliericio |
|
paiàri |
Pagare. |
Cu paia primma mancia pîscî fîtüsü |
Mettîtî cu chîddî
mieggh'i tia e paicî i spîsî. |
paisànu |
paesano |
|
paìsi |
paese |
|
palazzuolo |
Palazzolo Acreide |
arrivatu a palazzuolo
sciddica u sceccu e cari ta ssuoru |
palittò , palettò |
cappotto |
|
palòra |
parola |
|
palumma |
Colomba. |
affacciatu da finestra,
cu tre palummi ntesta |
Palummeddra ro Signuri. |
coccinella |
|
pampèra |
visiera |
Cu ià pampèra s'a sona |
pàmpina |
foglia |
|
pampinedda (a) |
Socchiusi, sonnolenti.
|
uocchi a pampinedda |
pampùgghia |
fogliolina secca |
|
panàru |
paniere cesto |
|
pannìzzi |
Panni |
|
pannìzzu |
strofinaccio |
|
pànza |
pancia |
Iavi na panza quantu na
utti,
quannu camina fa ririri a tutti |
Oh Giuvannî a la
porta rannî
ppî du ranî dî panza tî ne vai all'inferno!! |
I muri vecchi
fanu a panza. |
Uocchi chinî e panza
vacantî |
paparrìna |
Papavero. |
|
pàpira |
papera |
|
pappaiàddu |
Pappagallo. |
|
pàpula |
bolla vescica |
|
papuzzana |
gorgoglione, tonchio |
|
paràcqua |
ombrello grande |
|
paràcqua |
inconcludente |
|
paràggi |
vicinanze |
|
pararìsu |
Paradiso. |
|
parièdda |
Padella. |
|
pariddàta |
padellata (quanto entra in
una padella) |
|
pàriri |
Sembrare. |
Ogni pilu ti pari n'trau |
Parî na iaddina
cu l'uoü autaü |
parmi |
palme |
Cu parmi e ulivi ci facìunu a festa |
pàrmu |
palmo. |
Terra
a parmu carni a ugna |
U monucu da maronna,
quattru parmi l'avia longa |
parpàg |
sagoma misura per allineare i muri |
|
parràri |
parlare. |
Lincua ca nun parra
è mala sirvura |
Nunn'à pieri e camina.....
nunn'à ucca e parra.....! |
T’aspittàva cu tanta spranza
quannu parràutu di fratellanza |
parrìna |
Madrina. |
|
parrìnu |
Padrino. |
|
parrìnu |
Prete. |
NNa chiana di Catania
'mparrinu macabbunno
va ncuitannu fimmini |
parrìnu |
Sacerdote. |
|
parrucchiàni |
clienti |
Ogni butiara ià i parrucchiani sua |
pàrsi, pàrsu |
Sembrato. |
|
parti |
porzione |
|
pàrti |
ruolo |
Nunn'ha né arti né parti |
pàrtiri |
Partire. |
|
Partuàllu |
Arancia. |
|
paru, pari |
paio |
Iucari cu du
par'i carti |
paru |
pari |
|
pascìri |
Pascolare. |
|
passàri |
stare (come stai?) |
|
passarièddu |
Passero. |
|
passarisìlla |
passarsela |
|
passassì |
per adesso |
|
pàssi |
stai |
|
passiàri |
Passeggiare. |
|
passiàta |
passeggiata |
|
Passiaturi |
passiatore uccello |
|
passiatùri |
ballatoio comune |
|
pàssu |
passo |
|
pàssu pàssu |
camminando, man mano |
Ancüra passü passü |
passulùni |
fico secco |
|
passulùni |
nullafacente |
|
pàsta i càsa |
tipo di pasta |
|
pàsta maritàta |
tipo di pasta |
|
pastìna |
tipo di pasta |
|
pastrànu |
cappotto |
|
patìri |
soffrire, penare |
|
patrabbunnànzia |
cristo alla colonna |
|
pàtri |
Padre. |
Tali patri tali figghiu |
patriparrùcu |
parroco |
|
patrùni |
padrone |
Di patruni addivintai iarzuni |
pavuni |
pavone |
|
pazziari |
impazzire (nella ricerca di qualcosa) |
|
pe, pi |
per |
A nottî è fatta pe lupî |
Mi resi minchia ppi sasizza |
pèddi |
pelle |
Peddi pi peddi
miegghiu a tua ca a mia |
pèni |
sofferenze |
Figghi
nichi peni nichi
figghi ranni peni ranni |
pènniri |
Pendere. |
|
perciàri, |
Bucare. |
Dammî tempü ca tî perciü
ci dissî a stîzzana a
petra. |
perciasaccu |
varietà di frumento |
|
pèrdiri |
perdere |
Ogni lassata è persa |
Persünü i mulî
ie cercünü î cavîštrî |
pèrdiri |
Smarrire. |
|
pèrsucu |
pesca |
|
pètra |
Pietra. |
Chîssa è Petra ca nün pigghia lippü |
pezza |
scampolo (di
stoffa) |
Sarba a pezza pi quannu
vieni u purtusu |
piacìri |
Favore. |
|
piànu |
piano |
Cu va pianu, va sanu, va luntanu |
piaraciòtu |
pedagaggese casaloto |
|
pìcca |
Poco. |
Cu picca ià carü tienî |
Nnicca nnicca
a ta mamma cî sappî 'i picca |
Ognunu ià i guai sua
cu cchiù ppicca cu cchi'assai |
U picca m'abbasta
U'ssai m'assupecchia |
piccamùra |
per ora |
|
picciotto |
giovanotto |
|
picciòtta |
ragazza |
Na picciuttiedda schietta
s'avia a cunfissari |
pi ccannilî dü picciuttieddî
(beddi) |
picchì |
perché |
M'annannü campà finü a
novant'annî
-Pîcchî fumava?
-No. Pîcchî sî facia i cazzî sua |
|
|
|
piccirìddu |
Piccolino; |
A santi e picciriddi
nun prummettîrî nentî - |
Cu picciriddî sî cürca cacatü sî truova |
...san mastianu è a
miliddi
va circannu i picciriddi... |
Scecchi e picciriddi
Diu l'aiuta |
piccirìddu, |
Bambino |
|
piciòlla |
pene, membro |
|
picitollu |
ebete (buono a nulla) |
|
picitònna |
Santo Stefano
(giorno di) |
|
piciullùni |
ingenuo stupidone |
|
picuràru |
Pastore. |
Nniulu naulu picuraru
|
picurìna |
posizione nel modo della pecora |
|
picurùni |
carponi - pecorone (disprezzativo) |
|
pi'ddavèru |
Davvero. |
|
piddìcu |
Ombelico. |
-E ura commü facimmü?
-Commü ficinü a'ntichi.
si tagghianü i panzi
e si lascianü i piddichi. |
puncilu nto piddicu
ca ti nasci na
macchia i ficu. |
piddiriàri |
? Imbrattare |
|
piddònchili |
pelle del pomodoro seccato |
|
pièri, peri |
Piede. |
cü lî manü lî chiantai cü lî
perî lî pistai... |
pièri |
albero, pianta, piantina |
|
pieri pieri |
in giro |
|
pièttini |
Pettine |
Chidda s'anfìla 'nto pièttini 'i chìnnici! |
pièttu |
Petto. |
piettu cu
piettu sciancu cu sciancu
culu cu culu |
pièura pièvira |
Pecora. |
A pievîra pi dirî me persî ü muziünî |
piffaùri |
per piacere |
|
pigghiàri |
Prendere. |
A figghia da iatta pigghia
surcî - |
Arapi u stipu
e pigghia u spicchiu - |
Ià 'mprazzü loncü e unu
curtü
loncü pî pîgghiarî, curtü nno darî |
Nün tî pigghiü se
nün t'assîmîgghiü |
Nun si po' pigghiari
u cielu a pugni |
pigghiàri a mìra |
Mirare. |
|
pignàta |
Pentola. |
A pignata taliata nun bugghi mai |
I vai da pignata i sa a cucchiara ca'rrimina |
pignulùsu |
pignolo |
|
pìla |
pilozza |
|
pilanèta |
oroscopo |
|
pilàri |
pelare |
Pigghiari iatti a
pilari |
Pillicùsu |
permaloso. |
|
pillirìnu |
Pellegrino. |
|
pilòccu |
pelucco |
|
pìlu |
Pelo. |
E dduòcu, còrpi a lieva
pilu! |
Ogni pilu
ti pari n'trau |
pilùsu |
Peloso. |
Menza tusa e menza
pilusa. |
piniàtu |
sofferente |
|
piniàri |
soffrire, penare |
|
pìnna |
pene |
|
pìnna |
penna |
|
pìnna |
Piuma. |
u ucieddu ntà lu mari
quantu pinni pò purtari |
pinnenti |
pendente |
|
pìnnila |
Pillola. |
|
pinnìna |
Penna. |
|
pinsièri |
pensieri |
Cu ià pînsierî nün dormî a nottî |
pintìrisi |
Pentirsi. |
|
pinnuliàri |
penzolare |
|
pinzàri |
pensare |
Cu primma nun penza doppu suspira |
Quannü penzü ca sîgnü
monîca
iettü fuocü sutt'a tonîca |
pìpa |
zitto |
|
pìpi |
Pepe, peperone . |
Iù mi manciu u pipi
e a ttia t'abbrusca u culu |
pipi rrùssu |
peperoncino |
|
pìpi sbièzzi |
pepe nero |
pipi sbiezzi e vinü
cîtüsü. |
pipitiàri |
bisbigliare, parlare sottovoce |
|
pirciàri, |
Bucare. |
Dissi l'acqua a la petra
dammi tempu ca ti
perciu |
pirdunàri |
perdonare |
Cu füttî füttî Diü pîrdüna a tuttî |
pirèttu |
cedro |
|
piricùddu |
picciolo |
|
piripìcchiu |
piccolo (oggetto)
personaggio di fantasia |
|
piritòzzu |
camminatura passo di marcia |
|
pìritu - pirutu |
peto, scorreggia |
|
pirnènti |
Conveniente. |
|
pirnènti |
economico. |
|
pirnìci |
pernice |
|
pirsuàriri |
persuadere |
|
pirtèrra - pittèrra |
terrazzo |
|
pisàri |
trebbiare |
|
pisàri |
pesare |
|
piscàri |
pescare |
|
piscària |
pescheria. |
|
pischiari |
pestare nella pozzanghera |
|
pìsci |
Pesce. |
U pisci rossu (o ranni)
si mancia u pisci nicu |
pisciàri |
orinare - urinare |
Cu nun piscia in cumpagnia
o iè latru o iè na
spia |
Ta patri piscia e ta mamma misura!" |
pisciàzza |
Orina. Urina. |
|
pisciruòvu |
frittata. |
pi cummuogghiü pisciruovi
fritti |
piscistòccu |
stoccafisso |
|
pisièddu |
Pisello. |
|
pissèmpri |
Perpetuo. |
|
pi'ssèmpri, pi tùtta a vìta |
eternità. |
|
pi ssi e ppi nno. |
comunque, per sicurezza |
tu ppi ssi e ppi nno...
mîttîtîllü |
pistàri |
Pestare. |
Pista e mmutta |
Pista l'acqua nno murtaru |
pitìnica |
pitiriase lentiggine |
|
pitìttu |
Appetito. |
|
pitìttu |
desiderio |
|
pitràta |
sassata |
|
pittàri, |
Dipingere. |
|
pittàri, pittàtu |
Decorare. |
|
pittàtu |
Dipinto. |
|
pittinìssi |
pettine piccolo |
|
pittùri |
Pittore. |
|
pittùriàri |
Imbianchino. |
|
pìula |
Civetta. |
|
piuliari |
civettare |
|
piviràru |
pecoraio |
Macari c'o piviraru
si viesti di sita
fieti sempri di latti e lazzata |
pizzàru |
rottamaio |
|
pizzènti |
pezzente mendicante |
|
pizziàri |
tagliare la punta, (nelle fave secche) |
Pizziari i favi |
pizzicùni |
pizzicotto |
|
pizz'ipaìsi |
Uscita del paese |
|
pizzùtu |
appuntito |
|
plància |
Locandina. |
|
pò |
può |
Nun si po
aviri a
vutti china
e a mugghieri 'mpriaca |
pònchiu |
obeso |
|
pònu |
possono |
Nculiari e dari su ddu cosi ca nun
si ponu aviri |
Porcu |
porco |
|
pòrcu |
Maiale. |
|
Porcuspinu |
istrice |
|
portafuògghiu |
Portafoglio. |
|
posinnò |
altrimenti |
|
pospiru |
fiammifero. |
|
pòsta |
fare la posta osservare di nascosto |
|
posto o cumuni |
discarica |
|
pòviri, povuru |
poveri, povero |
I ricchî su sarbünü e i
povîrî u iettunü |
O riccü rîcchîzzî
o povürü püvîrtà |
pòzzu |
? (nel
senso che sono più forte, di avere la meglio) |
Iu ti pozzu", |
ppi, ppo |
per |
I corni su comm'e
renti
fanu mali quannu spuntunu,
ma appuoi servunu ppi manciari |
Nün sî minchia ppo ma
culü |
pràia |
Stagno. |
|
pràinu |
pero selvatico |
|
pratticàri |
Frequentare. |
Cu cu prattichi
t'assimigghi! - |
cu pratica u zzoppu all'annu zzuppia |
pràzzu |
Braccio. |
Ià 'mprazzü loncü
e unu curtü |
prèna |
Gravida. |
|
prèscia |
fretta |
|
preula |
pergolato |
|
priàri |
Pregare. |
Cu vuoli a Cristu su'nnapprieia |
Ha da magnu ca u nazzarenu vulimmu acchiappari,
e a st’ura è ‘nti l’ortu de ulivi a priari. |
priàtu |
compiaciuto |
|
pricò |
iperico |
|
prièiu |
pregio |
|
prièrica |
Predica. |
|
prietòriu |
purgatorio |
|
primmintìvu |
primizia |
|
prìmmu/ primma |
primo prima |
Cu arriva primma macìna - |
Cu paia primma mancia pîscî fîtüsü |
Cu primma nun penza doppu suspira |
Patti primma amicizia lonca |
prìmmu cucìnu |
cugino di 1° grado |
|
principiàri |
iniziare |
|
principissièddu |
tipo di pasta |
|
priricàri |
predicare |
Ogni iornu priricava ‘nto tempiu e né strati
|
priscialuòra |
Frettolosa. |
A iatta prîscialuora fa i figghî uorbî |
privinùru |
prevenuto |
|
prummèttiri |
promettere |
A cu duna e a cu prümmetti -
|
A santi e picciriddi nun prummettîrî nentî |
pruòiri |
porgere |
|
pruòva |
Prova. |
|
prurènti |
Prudente. |
|
prùuli prùvuli |
polvere da sparo |
|
pruvilàzzu |
Polvere. |
Via Pruvulazzü, nummurü
a müzzü. |
pruvìriri |
Provvedere. |
|
Pucciddàna |
Porcellana |
|
puccièri |
macellaio |
|
puddàmmi |
gallinacei |
|
puddascèdda |
pollastrella |
|
puddascèdda |
piatto tipico (ulivi a puddascedda) |
|
puddàscia |
pollastra, gallina |
|
puddicìnu |
Pulcino. |
|
puddira
* |
farfallina |
|
puddissìnu |
Prezzemolo. |
|
pudditru |
puledro |
Vitü pudditrü
monîch'e llatrü |
Puddrascedda |
pollastrella |
|
Puddrizzuni |
pidocchio dei polli |
|
pùlici |
Pulce. |
Macari i pulici
ianu a tussi |
puliciàri |
? |
|
puliziàri |
Pulire. |
|
pummaròru |
pomodoro |
|
pùmmu |
Mela. |
|
pumpìcchia |
trottola (piccola) |
|
puncigghiùni |
pungolo |
|
pùnciri |
pungere |
Cu püncîrî si sentî niescî 'nchianü
- |
Iangilu baddangilu, pigghia Lu sceccu e
puncilu, |
pungiùtu |
punto |
|
pùnti |
cucitura |
lonchi i punti che festi sù junti
|
puntìddu |
sostegno |
|
puntiddùzzu |
cacciacopiglie (per ribattere la testa al chiodo |
|
puntùtu |
appuntito |
|
pupa |
Bambola. |
|
pùppu |
Polipo. |
|
pùppu, |
Omosessuale. |
|
pùpu |
Burattino. |
|
purcariùsa |
sporca, sudicia |
A fî purcariùsa |
Purcidduzzu |
porcellino |
|
purmùni |
polmone |
Sî comm'a iatta
co purmunî nna vucca |
purmunìti |
Polmonite. |
|
purpètta |
Polpetta. |
|
Purpu |
polipo |
|
purràini |
borragine |
|
purrìnu |
cisti |
|
purticatu |
porticato |
Se nünn'è pürtîcatü
è porcü salatü |
Si chiuri na porta
e s'arrapi m'purticatu |
purtièddu |
Botola. |
|
purtùsu |
Buco, foro. |
I paroli nun fanu
purtusi |
Sarba a pezza pi quannu
vieni u purtusu |
Tu fai purtusi
e iddü fa cavigghi |
U lupu javi la tana e lu
surci lu purtusu |
purtusu |
loculo |
m'accattaiu u purtusu
|
purucchiùsu |
tirchio |
|
puruòcchiu |
Pidocchio. |
itu itieddü
scocca d'anieddü
loncü vîddanü
llîcca piattî
scaccia puruocchi |
pus |
materia |
|
pustèddi |
vaccinazioni |
|
pustièri |
postino, addetto alle poste |
|
putàri |
potare |
|
putìri |
potere |
Nün'nî pütîtî farî
panî anzemmîlî |
puviràzzu |
Poveraccio |
|
puvirtà |
povertà |
I sordi fanu sordi
'o riccu ricchizzi
'o povuru puvirtà |
puzzèttu |
Tombino. |
|
puzziliàri |
pizzicare |
|
puzziliùni |
pizzicotto |
|
|
|
|